Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Riscurile automedicației

Riscurile automedicației

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Mirela Cosma - 15 Iunie 2018

Conform Dex-ului, autome­dicația reprezintă practica de a lua medicamente din pro­prie inițiativă, fără prescripție medicală. Aceasta implică riscul de a se administra un tratament nepotrivit, în lipsa unui consult medical. Cea mai cunoscută situație de abuz de medicamente este cea a antibioticelor.

Deși mulți au avut cel puțin o dată în viață un tratament cu antibiotice, nu toată lumea știe cu adevărat ce sunt acestea. Ce ar trebui să știm despre aceste medicamente ne-a explicat medicul de familie Augustina Ilioiu: „Antibioticele sunt o clasă de medicamente cu largă utilizare în medicina modernă, care împiedică dezvoltarea anumitor microorganisme cu rol în apariția infecțiilor și a suprainfecțiilor. Efectele antibioticelor sunt în principal bactericide, bacterio­statice, fapt pentru care utilizarea lor a crescut nejustificat, situând România pe locul al doilea în clasamentul european de prescriere a antibioterapiei. Din păcate, antibioticele sunt recomandate chiar și în cazul infecțiilor virale deoarece prezintă simptome similare cu cele bacteriene și sunt dificil de diferențiat. Cunoașterea naturii infecțiilor, a agentului patogen care le-a provocat este foarte importantă pentru urmarea tratamentului corect”.

Infecțiile bacteriene sunt asociate cu dezvoltarea de infecții precum otita medie, amigdalita, pneumonia, bronșita, sinuzita, faringita și tusea cronică. Infecțiile virale sunt de cele mai multe ori respiratorii, precum răceala comună (rinovirusurile), gripa (virusul influenza), unele tipuri de pneumonie și bronșio­lita. Acestea pot fi tratate cu ajutorul medicamentelor antivirale și nu antibacteriene, administrate eronat prin automedicație.

Automedicația, cât și administrarea incorectă, atât ca antibiotic selectat, doză, număr de zile de tratament, atrag după sine prelungirea bolii, rezistența la antibioticul respectiv și ineficiența lui pe viitor, efecte secundare precum alergiile, scăderea rezistenței generale a organismului. O altă decizie greșită a pacientului este întreruperea administrării tratamentului după 3-4 zile, atunci când simptomele se ameliorează. Un efect advers important al antibioterapiei este rezistența la stafilococul auriu. Alte efecte adverse sunt distrugerea florei intestinale, favorizarea apariției unei micoze (în principal, candidoza), slăbirea imunității, rezistența la antibiotic. Tratamentul trebuie inițiat la recomandarea specialistului în funcție de germenele implicat, de toleranța pacientului, ținând cont de contraindicații și de interacțiunile cu alte medicamente administrate. Pentru a avea o viziune de ansamblu asupra fenomenului automedicației am cerut și părerea farmacistului: „Ne întâlnim des în farmacii cu pacienți care își evaluează singuri simptomele, considerând că dacă un medicament sau o schemă de tratament i-a adus beneficii în trecut lui sau unui membru al familiei, sau vecinului și așa mai departe, îl va trata și pe el, cu siguranță. Este total eronat. Suntem diferiți, de cele mai multe ori găsim un diagnostic greșit față de cel real, iar organismele noastre reacționează diferit chiar și la cel mai simplu comprimat de aspirină”, a declarat farmacist Diana Dobrică.

Prescripție obligatorie

Programarea la medicul de familie este primul pas pe care pacienții trebuie să-l facă încă de la primele simptome apărute. Uneori este necesar să se asocieze mai multe preparate în timpul unui tratament pentru o vindecare completă, medicul fiind cel mai în măsură pentru recomandarea schemei de tratament.

Deși la noi în țară este interzisă prin lege vânzarea antibioticelor fără rețetă, românii profită și de faptul că farmaciile pot elibera doza de urgență.

„Fenomenul este mai mare în mediul rural, unde controalele nu sunt atât de dese, iar pacienții se plâng de faptul că nu au bani pentru a ajunge la oraș la un specialist. De cele mai multe ori se mulțumesc cu ea și nu ajung la un consult de specialitate. Pot abuza chiar și de antitermice, antiinflamatoare, justificându-se că știu despre ce este vorba din reclame sau citind prospectul. Producătorii de medicamente se protejează, notând pe prospect, cu litere mici: «a se citi prospectul înainte de utilizare» sau «pentru efecte neplăcute adresați-vă medicului sau farmacistului» sau «a nu se utiliza îndelungat fără avizul medicului». Astfel, tratarea după ureche, cu sirop de tuse a unei infecții pulmonare, poate duce rapid la agravarea bolii, tratându-se doar un simptom și nu afecțiunea în sine”, a mai explicat farmacist Diana Dobrică.