România a pierdut 42 de milioane de euro, bani nerambursabili

▲ Un număr de 70 de contracte, în valoare de 20 de milioane de euro, au fost reziliate la cererea beneficiarilor, din cauza resurselor financiare reduse ▲ România ar putea pierde circa 3% (50 de milioane de euro) din fondurile totale alocate prin programul SAPARD, de 1,5 miliarde de euro, pentru perioada 2000-2006, din cauza lipsei cererilor de plată pe alocarea financiară a anului 2004 ▲ Fondurile de la Uniunea Europeană care vor intra în România în luna august, ca urmare a aprobării a cinci dintre programele operaţionale finanţate din instrumente structurale, depăşesc 300 de milioane de euro ▲

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a reziliat, din 2003 şi până în prezent, un număr de 196 de contracte încheiate pe programul SAPARD, în valoare totală de peste 42 de milioane de euro, a declarat preşedintele Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), Laszlo Klarik. „Un număr de 70 de contracte, în valoare de 20 de milioane de euro, au fost reziliate la cererea beneficiarilor, din cauza resurselor financiare reduse. Cei mai mulţi beneficiari au acuzat lipsa banilor pentru continuarea proiectelor SAPARD contractate“, a spus Klarik. Acesta a precizat că debitele au fost recuperate aproape în totalitate deoarece APDRP nu a făcut plăţile pentru cea mai mare parte a contractelor. „Avem un singur proiect de valoare mică pentru care nu am reuşit încă să recuperăm debitele“, a menţionat Klarik. Contractele reziliate au vizat cu precădere proiecte private, de valoare mai mică, depuse pe măsura 3.1 - Investiţii în exploataţii agricole. Directorul general al APDRP a mai spus că motivele rezilierii contractelor diferă de la caz la caz, însă, cele mai frecvente sunt nerespectarea clauzelor contractuale, modificările tehnice ale proiectului fără acordul APDRP sau nerespectarea termenului de implementare menţionat în proiect. „Din acest an am decis să nu mai acordăm termene de prelungire pentru realizarea lucrărilor din proiect“, a spus directorul general al APDRP. Sumele recuperate din contractele reziliate sunt considerate pierdute pentru că nu mai pot fi realocate. România ar putea pierde circa 3% (50 de milioane de euro) din fondurile totale alocate prin programul SAPARD, de 1,5 miliarde de euro, pentru perioada 2000-2006, din cauza lipsei cererilor de plată pe alocarea financiară a anului 2004 (214 milioane de euro), sumă care ar trebui absorbită în totalitate până la finele acestui an. Din cele 4.764 de proiecte contractate prin programul SAPARD au fost finalizate 2.218, până la finele lunii iulie, suma totală plătită fiind de 842,65 milioane de euro, adică mai mult de jumătate din fondurile alocate pentru cei şase ani.

În luna august vin fondurile europene

Fondurile de la Uniunea Europeană care vor intra în România în luna august, ca urmare a aprobării a cinci dintre programele operaţionale finanţate din instrumente structurale, depăşesc 300 de milioane de euro, potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei şi Finanţelor (MEF). Potrivit sursei citate, poziţia lunară a balanţei plăţilor România - UE nu este relevantă şi nu indică situaţia finală anuală. „Stabilirea calităţii de beneficiar net sau contribuabil net al unui stat membru se face la sfârşitul fiecărui an bugetar şi nu pe parcursul acestuia, pentru că situaţia poate varia semnificativ de la o lună la alta“, precizează MEF. Sumele acordate ca şi plăţi în avans de Comisia Europeană se alocă din bugetul de Fonduri Structurale şi de Coeziune alocate României pentru perioada 2007-2013. Potrivit MEF, aceste sume nu sunt destinate pregătirii proiectelor ci vor merge către sistemul de prefinanţare internă, cu scopul de a putea demara unele categorii de proiecte. Sumele se acordă beneficiarilor eligibili conform OG 29/2007, cum ar fi autorităţi centrale şi locale sau ONG-uri. O parte din sumele aferente plăţilor în avans va fi folosită pentru rambursarea, de către beneficiari, a primelor cheltuieli efectuate în cadrul proiectelor aprobate. Purtătorul de cuvânt al comisarului european pentru programare financiară şi buget, Robert Soltyk, a arătat, recent, că România şi Bulgaria nu au motive să se teamă că „ar putea fi contributori neţi la bugetul Uniunii Europene“.