România, moderat afectată de criza mondială

Silviu Dascălu, 19 Decembrie 2009

Un studiu prezentat de reprezentanţii Băncii Mondiale arată că România se află la mijlocul clasamentului în ceea ce priveşte vulnerabilitatea în faţa crizei economice, fiind clasată de analişti pe locul trei din cele cinci ale clasamentului. Principalul motiv pentru care România are o vulnerabilitate medie este că băncile existente pe piaţa românească sunt ajutate de băncile-mamă din ţările străine, faţă de ţările din fosta URSS, în care băncile depind integral de situaţia economică internă.

România face parte din zona unde se manifestă cea mai severă recesiune, rezultă din raportul Băncii Mondiale (BM) intitulat Turmoil at Twenty - Recession, Recovery, and Reform in Central and Eastern Europe and the Former Soviet Union (Recesiunea, Relansarea şi Reforma în Europa Centrală şi de Est şi în fosta URSS), dat publicităţii la Bucureşti de Banca Mondială.

Adoptarea unor politici mai judicioase în anii de dezvoltare economică ar fi permis ţărilor din Europa Centrală şi de Est şi din Asia Centrală (ECA) să reziste mai bine crizei, deşi nu s-ar fi putut izola de efectele acesteia. Ţările ca România şi unele state baltice, se arată în studiu, care au majoritatea băncilor aflate în proprietatea unor bănci străine, au reuşit, până în prezent, să amâne scadenţele datoriilor prin intermediul băncilor-mamă, spre deosebire de state ca Rusia şi Kazahstan, care au depins de finanţări mult mai volatile.

Un alt avantaj al unui sistem bancar dominat de bănci străine este că rupe legătura simbiotică dintre guvern şi întreprinderile de stat, consideră autorii studiului BM. Cel puţin până la începutul crizei, state ca România au beneficiat de acţiunea băncilor cu acţionariat străin asupra reducerii creditelor neperformante.

Şomajul a crescut şi el diferenţiat, cu 60% în Turcia şi cu 20-40% în România, Cehia, Slovacia, Slovenia, Rusia şi Ucraina, faţă de perioada de dinaintea crizei.

Raportul BM mai subliniază că printre reglementările financiare necesare în ţările ECA este şi cea privind controlul mai strict al băncilor străine în ţara de origine şi în cea în care se află sucursala, fiind chiar necesară înfiinţarea unor structuri de supraveghere a firmelor financiare cu activitate în străinătate.

BM mai avertizează că, pentru a rămâne competitive în perioada post-criză, este necesară adoptarea de reforme în domeniile cele mai deficitare, dat fiind că fluxurile investiţionale vor fi mai reduse faţă de perioada de dinaintea crizei, iar capitalurile vor merge acolo unde este cel mai atractiv mediu de afaceri. Aceste reforme sunt deosebit de importante pentru exportatori.

Într-o analiză a gradului de vulnerabilitate, România, Macedonia, Polonia, Serbia şi Ucraina fac parte din grupa a 3-a, dintr-o ierarhie de 5 grupe, grupa 1 fiind cea cu vulnerabilitatea cea mai mare. În grupa a 3-a, cele mai multe dezechilibre externe îşi au originea în sectorul privat şi au crescut în intervalul 2006-2008. Datoria externă a atras dezechilibre ameninţătoare în sectorul lichidităţii. De asemenea, în grupa României, în 2006-2008 investiţiile reprezintă 26,6% din PIB, dar numai 4,4% dintre ele sunt investiţii publice, restul fiind private. Şi economisirea se regăseşte în proporţie de 2% în zona publică şi de 16,2% în zona privată. A avut loc şi o creştere a creditelor din sectorul privat, iar la finele lui 2008, creditele în valută reprezentau 60% din creditele acordate în România, Bulgaria, Ungaria şi Lituania.

Conform BM, în 2008, creditele neperformante reprezentau în România 9,8% din total, iar rata de adecvare a capitalului era de 11,9%.

Pe măsură ce marile corporaţii recurgeau mai des la credite mai ieftine în străinătate, în România, Polonia, Estonia şi Cehia a crescut ponderea împrumuturilor pentru populaţie, care a ajuns la 50% din numărul total al creditelor acordate.

Concluziile studiului BM arată că tranziţia de la o economie de comandă la una de piaţă a determinat natura unor vulnerabilităţi, dar nu a fost singura lor cauză.

Cauzele crizei

Potrivit specialiştilor de la Banca Mondială, problemele încă nu au trecut, iar efectele crizei se vor resimţi puternic şi în perioada următoare. Mai mult, dacă declinul economic nu va fi gestionat optim, rata şomajului va creşte şi mai mult, iar numărul celor care abia îşi duc traiul de pe o zi pe alta va fi şi mai mare. De asemenea, numărul falimentelor va creşte simţitor dacă economia mondială nu se va redresa.

Necesitatea unei politici inteligente de cheltuire a banilor publici

România are nevoie de o politică inteligentă de cheltuire a banilor publici, care va duce la sustenabilitate bugetară şi fiscală, dar economia românească nu va mai avea prea curând o creştere de 7%, a declarat, marţi, Juan Zalduendo, economist-şef în cadrul Băncii Mondiale (BM).

„O cheltuire mai inteligentă a banilor publici va duce la o sustenabilitate fiscală şi bugetară. Asta nu înseamnă că vă veţi întoarce la o creştere economică de 7%. România nu se va întoarce prea curând la creşterea economiei cu 7%“, a spus Zalduendo.

El a menţionat că, în condiţiile unei creşteri economice reduse şi a unei presiuni pe finanţele publice, statele din Europa Centrală şi de Est trebuie să se gândească la o consolidare fiscală. „Multe ţări din Europa de Vest au scăzut cheltuielile bugetare şi chiar salariile“, a subliniat Zalduendo.

La rândul său, Cătălin Păuna, senior economist al biroului Băncii Mondiale din România, a precizat că pe termen scurt autorităţile române trebuie să se concentreze pe scăderea cheltuielilor bugetare, având în vedere că acestea au crescut foarte mult în ultimii ani.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!