Actualitate socială
România, prima ţară cu agricultură ecologică din Europa

România, prima ţară cu agricultură ecologică din Europa

Bogdan Cronţ, 02 Iulie 2013

„Astăzi, avem circa 900 de mii de hectare certificate bio, iar Italia şi Spania sunt pe primul loc în Uniunea Europeană, cu 1,5 milioane de hectare. Este foarte sigur că, dacă se certifică terenurile din zona tradiţională, putem să ajungem detaşat pe locul I în lume.“

România are potenţial pentru agricultura bazată pe biotehnologii, precum şi pentru agricultura organică, ambele aspecte fiind prevăzute, în raportul Comisiei prezidenţiale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii, în primul rând din punct de vedere economic, dar şi al sănătăţii populaţiei, a declarat preşedintele acestei comisii, Valeriu Steriu.

În ceea ce priveşte agricultura ecologică, şeful Asociaţiei Bio-România, Marian Cioceanu, a subliniat că România poate deveni, până în 2018, prima ţară pe agricultura ecologică din Europa.

„România a fost ţara anului în februarie, la cel mai mare eveniment de agricultură ecologică, şi a făcut faţă cu brio. În viitoarea Politică Agricolă Comună, şi dacă această strategie va fi implementată, România va deveni, până în 2018, prima ţară pe agricultura ecologică din Europa. Astăzi, avem circa 900 de mii de hectare certificate bio, iar Italia şi Spania sunt pe primul loc în Uniunea Europeană, cu 1,5 milioane de hectare. Este foarte sigur că, dacă se certifică terenurile din zona tradiţională, putem să ajungem detaşat pe locul I în lume. Eu sper ca acest lucru să se întâmple“, a spus Marian Cioceanu.

Circa 9 miliarde de euro pot fi obţinuţi din exportul de produse alimentare şi agricole

La începutul acestei săptămâni, a fost lansat, la Palatul Cotroceni, raportul Comisiei prezidenţiale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii în România. Din calculele efectuate de specialiştii care au contribuit la realizarea raportului rezultă că România are un potenţial alimentar, la orizontul anului 2020, pentru circa 26 de milioane de persoane, respectiv un disponibil pentru export (inclusiv consum nealimentar de materii prime agricole) de circa 9 miliarde de euro. La orizontul anului 2030, ţara noastră are capacitatea de a hrăni circa 38 de milioane de persoane, respectiv un disponibil pentru export de aproximativ 50 de miliarde de euro.

Documentul relevă, pe de altă parte, că cercetări ştiinţifice profunde şi îndelungate întreprinse atât în România, cât şi în alte ţări au demonstrat faptul că există o corelaţie perfectă între potenţialul ecologic (natural), care exprimă calitatea solului, potenţialul economic, care exprimă mărimea şi calitatea capitalului investit în factorii de producţie, şi recolta obţinută.

La finalul prezentării raportului, preşedintele Traian Băsescu a declarat că are „o mare îngrijorare“ în ceea ce priveşte liberalizarea achiziţiei de terenuri agricole de la 1 ianuarie 2014. „Nu o spun dintr-un patriotism ieftin, ci pentru că agricultura României este mult mai decapitalizată decât altele şi, prin liberalizarea terenurilor, punem agricultorii români într-o competiţie neloială, cu oameni care vin din agriculturi bine capitalizate. Problema nu este că ne cumpără străinii pământul, dar semnalez inechitatea dintre potenţialul agricultorului român de a cumpăra terenuri şi potenţialul unui om dintr-o veche ţară a UE, care primeşte subvenţii de 20 de ani şi are sistem bancar în spate (...)“, a subliniat şeful statului.

Peste jumătate dintre agricultorii români au mai mult de 60 de ani

Creşterea numărului de fermieri tineri prin instrumentele disponibile ale Politicii Agricole Comune, respectiv plăţile suplimentare corespunzătoare instalării tinerilor fermieri, trebuie să fie în centrul politicii resurselor umane rurale din România, se mai arată în strategia elaborată de Comisia prezidenţială pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii în România. Membrii comisiei atrag atenţia asupra faptului că ponderea excesiv de mare a agricultorilor cu vârste de peste 60 şi chiar 70 de ani, eligibili pentru sprijin prin plăţi directe, reprezintă un fenomen îngrijorător pentru viitorul exploataţiilor respective. „Faptul că aproape 60%, respectiv 644 de mii dintre agricultori, au vârste peste 60 de ani şi deţin în exploatare, conform datelor APIA, 2,3 milioane de hectare de teren agricol (peste un sfert din terenul arabil al ţării) este una dintre problemele majore ale politicii agricole româneşti, din perspectiva disponibilului de resurse umane în spaţiul rural. Numărul total al agricultorilor, în 2010, era de aproape 1,1 milioane. Din acest total, doar puţin peste 74 de mii au între 31 şi 40 de ani, circa 300 de mii au între 61 şi 70 de ani, iar alţi 351 de mii au peste 70 de ani“, se arată în raport.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!