Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Românii pot instala sisteme de energie alternativă subvenţionate 80%

Românii pot instala sisteme de energie alternativă subvenţionate 80%

Un articol de: Silviu Dascălu - 14 Mai 2009

▲ Potrivit specialiştilor, după instalarea sistemelor de energie alternativă, factura de apă caldă ar putea fi redusă cu aproximativ 60%, iar cea de încălzire - cu aproximativ 30% ▲ Programul „Casa Verde“ vizează în primul rând instituţiile publice, cu clădirile specifice, respectiv spitale, azile de bătrâni, cămine de elevi şi studenţi, dar şi asociaţiile de proprietari şi locuinţele individuale ▲ Programul „Casa Verde“ va costa 310 milioane de lei (circa 75 de milioane de euro) şi se va derula în două etape ▲

După îndelungi dezbateri, pe marginea Programul „Casa Verde“, românii îşi pot implementa instalaţii de energie alternativă pentru eficienţa energetică, dar şi pentru diversificarea resurselor. Astfel, cei interesaţi să instaleze sisteme de energie alternativă cu subvenţie de până la 80% din partea statului o pot face, reducând astfel consumul de energie din sistemul public.

Potrivit specialiştilor, factura de apă caldă ar putea fi redusă cu circa 60%, iar cea de încălzire cu aproximativ 30% în timpul iernii, dacă sunt instalate panouri fotovoltaice, iar pe timpul verii se poate folosi doar energia solară, fără să se mai apeleze şi la sistemul public de încălzire sau de energie electrică.

Programul „Casa Verde“ va costa 310 milioane de lei (circa 75 de milioane de euro) şi se va derula în două etape, a anunţat Nicolae Nemirschi, ministrul Mediului. Potrivit oficialului, finanţarea se va face din Fondul de Mediu, în conturile căruia se va colecta taxa de mediu, cunoscută şi sub denumirea de taxa auto, guvernanţii vrând să dea astfel o destinaţie concretă banilor care sunt luaţi tocmai pentru poluare.

„Am lansat ghidul privind utilizarea şi implementarea sistemelor de energie alternativă, iar suma alocată este mai mică decât stabilisem iniţial, din pricina rectificării bugetare şi a situaţiei de criză economică. Oricum, important este că programul se va desfăşura“, a declarat Nemirschi.

Programul se desfăşoară prin intermediul firmelor acreditate

Conform noilor reglementări privind Programul „Casa Verde“, aplicarea acestuia se va face prin intermediul unor firme acreditate de administraţia locală sau autoritatea centrală. Acestea îşi vor desfăşura activitatea conform legii în momentul achiziţiei lucrării. Subvenţia ce va fi alocată fiecărui proiect din Fondul de Mediu este de 80% din suma totală, restul banilor urmând să fie plătiţi de către beneficiari. Oricum, suma rămasă este una mai mult modică, având în vedere că de un asemenea sistem beneficiază mai multe familii.

„Finanţarea nu trebuie să depăşească anumite limite. Aceasta porneşte de la maxim patru milioane lei pentru administraţiile locale care deservesc oraşe sau municipii de peste 100.000 de locuitori şi ajung până la 500.000 de lei pentru cele cu sub 3.000 de locuitori“, a explicat Nemirschi.

El a adăugat că în subvenţia de 80% intră şi cheltuielile cu racordarea la sistemul termic, precum şi TVA-ul.

Cele două etape ale Programului „Casa Verde“ vor fi stabilite de către preşedintele Fondului de Mediu, dar, din spusele lui Nemirschi, acestea se pot derula până cel târziu în luna iulie, respectiv septembrie.

Ghidul conceput de către Ministerul Mediului se adresează autorităţilor administrativ-teritoriale şi autorităţilor locale care au în gestiune unităţi de învăţământ, cămine de bătrâni etc, dar şi asociaţiilor de proprietari.

Dosarul se depune la firmele care instalează sistemele

Pentru a putea lua bani de la stat, persoana va trebui să depună, la una din firmele care se ocupă de instalarea sistemelor, un dosar cu cererea de finanţare pentru montarea unui astfel de echipament, copie după actul de identitate, copie după actul de proprietate - dacă este chiriaş are nevoie de acordul proprietarului -, iar, dacă este cazul, copii după actul de căsătorie, divorţ etc. Va trebui, de asemenea, să facă dovada că dispune de partea de contribuţie proprie pentru acest program. În cazul asociaţiilor de locatari trebuie să existe acceptul tuturor proprietarilor de locuinţe.

Alegerea instalatorului se face în funcţie de tipul instalaţiei dorite. De la instalator, solicitantul va trebui să obţină o notă de acceptare, în care firma respectivă se angajează să proiecteze, să monteze şi să răspundă de calitatea instalaţiei.

Panourile solare - ce pot fi folosite în special în sudul ţării - costă între 2.000 de euro şi 5.000 de euro şi pot asigura încălzire pentru o casă de 200 de metri pătraţi şi apă caldă pentru patru persoane.

Pompele de căldură (care i-ar putea interesa pe cei care locuiesc în zonele de munte) sunt ceva mai scumpe, însă cheltuielile se amortizează în timp.

Instalaţiile de energie alternativă duc la scăderea facturii de apă caldă cu 60%, iar costurile cu încălzirea se reduc cu 30%.

Firmele care se ocupă de instalarea panourilor trebuie să nu aibă datorii fiscale sau de mediu, să respecte legislaţia română, să fie specializate în procurarea, comercializarea şi montarea de astfel de echipamente.

De asemenea, vor trebui să acorde garanţie pentru 3 ani, service şi să răspundă de calitatea lucrării efectuate. Instalatorul este cel care sfătuieşte persoana în legătură cu tipul de instalaţie pe care-l suportă casa. Plafoanele de finanţare pentru acestea sunt diferite faţă de procentul prevăzut pentru persoanele fizice. Astfel, companiile primesc 50% din cheltuielile eligibile, dar nu mai mult de 250.000 de lei, în timp ce primăriile şi unităţile de învăţământ pot beneficia de 60%, dar fără să depăşească 300.000 lei.

Biomasa ar putea fi utilizată drept sursă alternativă de încălzire

Programul „Casa Verde“ ar putea utiliza şi biomasă pentru înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, a mai anunţat ministrul Mediului.

Nicolae Nemirschi a declarat că s-a convins că biomasa ar putea fi utilizată ca sursă alternativă de încălzire, în urma unei vizite în Bistriţa-Năsăud, pe Valea Someşului Mare, unde a văzut că această resursă este inepuizabilă.

Potrivit ministrului, o modificare importantă adusă programului, în noua sa formă, este legată de condiţiile puse firmelor, cărora nu li se vor mai cere acreditări, ci se va merge pe procedura de achiziţii normală.

„Am constatat că, din 1.490 de firme care au fost interesate să participe la program, au fost validate doar 357. Am decis să eliminăm această condiţie“, a declarat Nemirschi.

Potrivit sursei citate, firmele care vor să monteze panouri solare, pompe geotermale sau alte instalaţii se vor putea prezenta la licitaţii fără contrângeri.

Programul de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, geotermală şi eoliană ori alte sisteme care conduc la îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului, cunoscut drept „Casa Verde“, a fost anulat, în luna ianuarie, printr-o decizie a ministrului Mediului, Nicolae Nemirschi.

Deşeurile din lemn, scoarţa copacilor, rădăcinile, rumeguşul, tulei de porumb - biomasa - sunt o sursă inepuizabilă de energie termică.

Principalii beneficiari ai programului

Ministrul Mediului a precizat ca noua variantă a programului vizează în primul rând instituţiile publice, cu clădirile specifice, respectiv spitale, cămine de bătrâni, cămine de elevi si studenţi, însă nu a avansat procentele în care vor fi alocate subvenţiile pe tipuri diferite de imobile. „Vom vedea cofinanţarea care va fi şi încerc să păstrez şi subvenţia pentru locuinţe unifamiliale private, cu excepţia celor de vacanţă. Procentele încă nu le pot spune“, a afirmat ministrul. În ceea ce priveşte sectorul privat, programul va fi orientat către asociaţiile de locatari şi se va aplica la punctele termice.

„Mergem direct la punctul termic. Aici trebuie să găsim soluţia cea mai bună, pentru că panourile solare le punem pe un singur bloc, dar beneficiari pot fi cinci. În principiu, lucrările astea se întâmplă la nivelul primăriilor. Primăriile acordă de la Guvern subvenţii la energie termică. Toate acestea se măsoară prin gigacalorimetru. Tot acest lanţ se va închide cumva tehnic, dar o să vă spun la momentul respectiv. Din punct de vedere tehnic este simplu, problema este cum măsurăm şi unde, pentru că această apă care intră în circuitul secundar al boilerului din punctul termic de fapt va fi încălzita cu mult mai puţine gigacalorii decât cele folosite pentru a aduce apa rece la 50 de grade“, a spus ministrul Mediului. El a adăugat că, în ceea ce priveşte instalatorii, vor fi preferate materialele cu certificate de garanţie solide. Ministrul Mediului a arătat că a avut o discuţie cu omologul său de la Ministerul Dezvoltării şi s-a ajuns la concluzia că ar fi de preferat cuplarea programelor pentru anveloparea blocurilor şi a celui de reabilitare termică. „În momentul în care merg pe blocuri şi pe asociaţii de locatari, problema tehnică este fixarea picioruşelor de la panourile solare pe hidroizolaţii, şi atunci lucrurile este de preferat să se facă împreună, pentru că reabilitarea termică înseamnă inclusiv refacerea hidroizolaţiilor“, a subliniat Nemirschi.