S-a încheiat a opta ediţie a taberei pentru micii artişti din Protopopiatul Hârlău

▲ Timp de o săptămână, copii care nu au pus niciodată mâna pe un penson au realizat icoane comparabile cu cele realizate de pictori consacraţi ▲ În tabăra de creaţie organizată la Mănăstirea Lacuri din Deleni, Iaşi, pe lângă educaţia artistică, tinerii au avut parte şi de o educaţie duhovnicească ▲ Peste 30 de copii din mai multe judeţe ale ţării au participat la tabăra de pictură religioasă „Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca“, organizată săptămâna trecută de Protopopiatul Hârlău ▲ La finalul taberei, toţi participanţii au primit premii din partea organizatorilor ▲

Mănăstirea Lacuri, din Protopopiatul Hârlău, sau Sihăstria Delenilor, cum este ea cunoscută de localnici, a fost, săptămâna trecută, locul unde peste treizeci de copii au învăţat cum se realizează o icoană, dar, mai ales, care este semnificaţia şi importanţa acesteia în cultul ortodox. Timp de o săptămână, 32 de copii din judeţe precum Iaşi, Suceava, Bacău sau chiar Braşov au participat la cea de-a opta ediţie a taberei de pictură „Sfântul Apostol şi Evanghelist Luca“, organizată de Protopopiatul Hârlău. Copii care nu au ţinut niciodată o pensulă în mână, dar şi tineri care au participat şi la ediţiile anterioare ale taberei au trudit timp de o săptămână, însă, la final, satisfacţiile au fost pe măsură. Toate lucrările au fost de o calitate foarte bună, astfel încât juriului i-a fost foarte greu să stabilească cine a fost cel mai bun din tabără. „Prima dată, când am văzut că media de vârstă este atât de scăzută, ne-am speriat. Ne gândeam că nu vor face mare lucru, însă acum, la final, vedem că ne-am înşelat. Toate icoanele sunt foarte frumoase, de parcă ar fi fost făcute de artişti cu experienţă şi nu de nişte copii“, a mărturisit protopopul de Hârlău Nicolae Crăciun, organizatorul taberei.

Chiar dacă unii dintre participanţi nu aveau de loc experienţă, toată lumea a fost foarte încântată de rezultatele de la final. „Este pentru prima dată când vin în această tabără. Sper să vin şi în anii viitori. Este foarte frumos, şi mă bucur că am învăţat care sunt regulile după care se face o icoană“, a spus entuziasmată Ecaterina Curcă, elevă în clasa a IV-a la şcoala din Capul Câmpului, Suceava.

Profesori dintre cei mai buni

Îndrumătorii copiilor au fost unii dintre cei mai buni profesori de pictură din Iaşi. Aceştia au fost sub îndrumarea dascălilor Dorin şi Maria Orzetic, Maria Budacea, Laura Crăciun, Ana Uliuliuc, Rodica Curca şi Octav Uliuliuc, care i-au învăţat tainele picturii. „La tabăra de la Pârcovaci suntem împreună cu părintele protopop de la începutul taberei, de când s-a înfiinţat. Atunci am acceptat propunerea de a participa la această tabără, pentru că formaţiunea noastră este şi de teologi, nu doar de pictori. Este datoria noastră, a celor ce am terminat Facultatea de Teologie cu dublă specializare - patrimoniu cultural şi teologie -, de a ne implica în asemenea acţiuni, şi simţim bucuria de a împărtăşi copiilor toate cele legate de cuvântul «teologie», adică vorbirea de Dumnezeu“, a explicat profesorul Dorin Orzetic, cel care a îndrumat mâinle micuţilor să realizeze chipuri de sfinţi.

De doi ani,tabăra are loc la Mănăstirea Lacuri

Primele şase ediţii au avut loc la Pârcovaci, iar ultimele două la Mănăstirea Lacuri. Motivul principal pentru care a fost mutată tabăra de la Pârcovaci la Mănăstirea Lacuri ni l-a arătat tot părintele protopop: „Aici, la mănăstire, copiii sunt mai aproape de Dumnezeu. Părintele Petroniu, stareţul mănăstirii, a făcut Sfânta Liturghie în fiecare dimineaţă şi am observat că, de fiecare dată când auzeau toaca, toţi mergeau la slujbă şi stăteau cuminţei până la sfârşit. Aşa au avut parte şi de o viaţă duhovnicească mult mai intensă faţă de ce ar fi avut parte în Pârcovaci. Astfel, câştigul a fost mult mai mare, pe de o parte că au învăţat cum să picteze, dar şi că au fost mai aproape de Dumnezeu“.

Rugăciune, muncă, dar şi joacă

Organizatorii taberei s-au declarat foarte mulţumiţi de rezultatele avute după doar o săptămână. „Foarte mulţi dintre copiii care au ajuns aici nu se spovedeau, nu se împărtăşeau şi nici nu ştiau mare lucru despre biserică. Acum, toţi au postit, s-au spovedit şi se împărtăşesc. Am fost impresionată cum mergeau dimineaţa şi se rânduiau la citit psalmi ori rugăciuni, sau cum au ajutat în altar. Putem spune fără probleme că am avut rezultate foarte bune, pe toate planurile“, a spus Laura Crăciun, unul dintre dascălii care i-a supravegheat pe copii în timpul taberei.

Fiind tabără, nici jocurile nu au lipsit, chiar dacă locaţia a fost o mănăstire, unde predominante sunt liniştea şi rugăciunea. „Poate că nu au fost tot timpul atât de liniştiţi, că au mai şi bătut mingea prin curtea mănăstirii, dar sperăm că părintele Petroniu să nu se supere şi să înţeleagă că sunt copii şi vor să se şi joace“, a spus în glumă părintele protopop.

O săptămână de muncă

Deşi toţi copiii au fost entuziasmaţi de pitorescul zonei şi de activităţile desfăşurate, totuşi, au fost şi copii care au dus dorul părinţilor ori a calculatorului de acasă. Însă, îndrumătorii au avut grijă ca tinerii să nu se simtă singuri şi să uite de dorul celor de acasă. „Îi auzeam când vorbeau cu părinţii că le e foarte dor de acasă ori îi vedeam când se urcau pe dealuri ca să aibă semnal la telefon, dar până la urmă le trecea, pentru că îi antrenam în diferite activităţi. Unii erau în stare să se urce şi în vârful copacilor ca să vorbească la telefon, dar le-a trecut, şi văd că acum toată lumea e foarte fericită“, a spus profesorul Dorin Orzetic.

Premii pentru toată lumea

La sârşitul taberei, fiecare dintre participanţi a primit premii din partea organizatorilor, în general rechizite şi articole de îmbrăcăminte ori cărţi şi iconiţe. Întrucât toate icoanele au fost de o calitate deosebită, organizatorii s-au văzut nevoiţi să acorde tuturor participanţilor diplome de locul unu, doi şi trei. La finalul taberei, după ce au sărbătorit şi ziua unuia dintre organizatori, respectiv Laura Crăciun, copiii au mers la casele lor, sperând să participe şi anul viitor la tabăra de pictură bizantină organizată de Protopopiatul Hârlău.

Cum se face o icoană

O icoană bizantină, folosită în cultul ortodox, se face după anumite reguli, cuprinse într-o carte numită „Erminia picturii bizantine“. Aici se găsesc şi cele mai mici detalii despre cum se realizează o icoană. Unii dintre participanţii la tabăra de la Lacuri au învăţat deja care sunt regulile, din punctul de vedere al aplicării straturilor de vopsea. „Prima dată se dă proplasma, adică de la partea cea mai închisă şi uşor, uşor venim spre culorile cele mai deschise. Timpul necesar să faci o icoană depinde de fiecare în parte, în funcţie de cât de experimentat eşti. Un pictor care se pricepe poate face o icoană în două zile, însă la copiii care au fost în tabără, mai mult, pentru că nu aveau de unde să ştie care sunt regulile“, a explicat Iustina Florariu, elevă în clasa a XII-a, participantă la tabăra de la Mănăstirea Lacuri.

În plus, după cum învaţă Sfinţii Părinţi, pentru realizarea unei icoane nu e nevoie doar de talent, ci şi de rugăciune şi un comportament adecvat, deoarece sunt realizate chipuri de sfinţi şi nu tablouri.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!