Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Semnele care arată că un copil este umilit la şcoală

Semnele care arată că un copil este umilit la şcoală

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Un articol de: Oana Nistor - 18 Octombrie 2016

Bullying-ul este fenomenul îngrijorător, tot mai des întâlnit și în şcolile româneşti, ce constă în comportamentul unei persoane de dominare față de alte persoane, prin umilire şi hărţuire fizică, verbală sau psihică. Consecinţele sunt extrem de grave și pe termen lung, susțin specialiștii, constând în dificultăţi de relaţionare şi tulburări de comportament.

Acest fenomen afectează, într-o măsură mai mare sau mai mică, 73% din șco­larii din România, afirmă spec­ia­liștii, care avertizează asupra amplorii bullying-ului în școli și care se manifestă prin intimidare, terorizare, hărţuire, jignire. Un studiu recent al Organizaţiei Salvaţi Copiii arată că 73% din școlari afirmă că au fost martorii unei situaţii de bullying, în insti­tuția lor de învățământ. „Co­piii sunt deseori umiliţi şi jigniţi, pentru că sunt altfel decât ceilalţi: mai slabi sau mai graşi, au ochelari, au o condiţie ma­te­rială mai slabă, aparţin unei minorităţi sau sunt nou-veniţi în clasa respectivă”, se arată şi într-un studiu al Serviciului Analiză şi Prevenire a Criminalităţii, realizat de Poliţia Capitalei. Pe scurt, bullying-ul nu este altceva decât un act de intimidare, care se manifestă, în mod repetat, asupra unei persoane, fie fizic, verbal sau psihic.

„Fiind un comportament re­petat, intenţionat, bazat pe deze­chilibrul de forţe, prin care agresorul persecută, răneşte şi inti­midează victima verbal, relaţional şi/sau fizic, fenomenul de bullying poate produce efecte grave asupra elevilor”, avertizează psihologul Manuela Apostol, contactată de „Ziarul Lumina”. Specialistul crede că părinţii trebuie să cunoască efectele bullying-ului, pentru că acestea se constituie în semnale de alertă. „Pe termen scurt amintim ca efecte scăderea interesului copilului faţă de şcoală sau chiar refuzul de a merge la şcoală, diminuarea capacităţii de concentrare şi scăderea performanţelor şcolare, neîncrederea în forţele proprii şi izolarea de prieteni, de familie. Totodată, o victimă a bullying-ului poate acuza dureri de cap, de stomac, perturbări ale somnului (inclusiv enurezis nocturn). Pe termen lung, bullying-ul poate duce la instalarea tulburărilor anxioase sau depresive, inclusiv gânduri suicidale, şi apariţia dificultăţilor în gestionarea emoţiilor şi tulburări de comportament”, mai spune psihoterapeutul Manuela Apostol.

Pe baza datelor publicate de Asociaţia Telefonul Copilului, fenomenul se manifestă sub următoarele forme: bullying fizic - 45,72%, verbal - 22,86%, emoţional - 15,24%, relaţional - 14,28% şi online - 1,90%. Printre efectele resimţite de cei care s-au plâns consilierilor asociaţiei amintite se numără depresii şi tulburări de comportament (33,15%), excludere şi dificultate în relaţionare (29,78%), gânduri suicidale (15,17%), frică şi anxietate (12,92%), criză de identitate şi singurătate (4,49%).

În ciuda faptului că fenomenul este recunoscut de copii, foarte puţini apelează la ajutorul adulţilor, fie de ruşine, fie de teama de a nu fi victime ale răzbunării agresorilor. „Părinţii trebuie să fie atenţi la faptele şi comportamentele copiilor lor, care pot exprima ceea ce cuvintele nu pot. Ei trebuie să intervină pentru că multe dintre cazurile de bullying pot degenera şi se poate ajunge la gesturi extreme din partea copiilor”, mai avertizează specialistul.

Ce pot face părinţii ai căror copii sunt victime ale unei acţiuni de bullying? Trebuie să sesizeze conducerea şcolii şi profesorii, iar împreună cu aceştia să ajute la stoparea abuzurilor şi la acordarea de sprijin emoţional şi psihologic victimelor şi agresorilor.