Actualitate religioasă
Sinodul de la Iaşi – 1642

Sinodul de la Iaşi – 1642

14 Octombrie 2012

Împlinirea a 370 de ani de la întrunirea Sinodului de la Iaşi din anul 1642 adună din nou în capitala Moldovei ierarhi, teologi, istorici şi alţi cercetători în cadrul unui simpozion comemorativ organizat de către Facultatea de Teologie Ortodoxă "Dumitru Stăniloae" din cadrul Universităţii "Al. I. Cuza" din Iaşi.

Eveniment crucial în istoria Bisericii Ortodoxe Române, organizat de către Patriarhia Ecumenică de Constantinopol, cu generozitatea şi sprijinul material al domnitorului Vasile Lupu, Sinodul de la Iaşi, dar şi "documentul" examinat şi diortosit aici, adică Mărturisirea de credinţă a Sfântului Mitropolit al Kievului, Petru Movilă, fac de mai bine de un secol şi jumătate obiectul multor cercetări şi dezbateri ştiinţifice.

Dacă aniversarea a 200 de ani de la convocarea şi desfăşurarea Sinodului de la Iaşi a fost marcată doar de traducerea (din ruseşte) şi punerea în circulaţie a Mărturisirii de credinţă de către arhim. Filaret Scriban (Neamţ, 1844), comemorarea tricentenară (1942), în ciuda condiţiilor grele ale celui de-al Doilea Război Mondial, a angajat instituţii (Biserica, Eparhiile, Academia Română, Ministerul Educaţiei Naţionale, Cultelor şi Artelor) şi personalităţi prestigioase (ierarhi, istorici, profesori de teologie).

Deşi împrejurările au făcut imposibilă organizarea unor solemnităţi bisericeşti şi a unor dezbateri academice, majoritatea revistelor bisericeşti, dar şi multe publicaţii periodice laice au dedicat ample studii sau simple consemnări aniversării Sinodului şi importanţei covârşitoare a Mărturisirii de credinţă.

Fără îndoială că cel mai remarcabil moment l-a constituit publicarea (în 1942), cu binecuvântarea eruditului mitropolit al Bucovinei, Tit Simedrea, a ediţiei jubiliare a Mărturisirii de credinţă a lui Petru Movilă, reproducând versiunea ei grecească, stabilită chiar la Iaşi, în 1642, şi versiunea românească în tălmăcirea cărturarilor Radu Greceanu şi Constantin Cantacuzino stolnicul, tipărită la Buzău în anul 1691, ediţie îngrijită ştiinţific de către preotul academician Niculae M. Popescu şi preotul istoric Gheorghe I. Moisescu. În plină dictatură comunistă, evenimentul din 1642 de la Iaşi şi Mărturisirea de credinţă a Sfântului Petru Movilă adoptată aici au făcut, de asemeni, obiectul unor interesante cercetări publicate în diverse reviste bisericeşti şi de istorie. În 1981, academicianul Alexandru Elian a tradus din limba greacă şi a publicat, prin grija vrednicului de pomenire, patriarhul Iustin, în Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, o nouă ediţie a Mărturisirii ortodoxe, precedată de un substanţial Studiu introductiv.

Aniversarea Mileniului încreştinării ruşilor în anul 1988 a însemnat un adevărat reviriment, mai ales în Bisericile Rusă şi Ucraineană, al cercetărilor privind personalitatea mitropolitului Petru Movilă şi implicit a importanţei Sinodului de la Iaşi, care a consfinţit ortodoxia şi autoritatea Mărturisirii sale de credinţă.

Un nou impuls al intensificării studiilor având ca obiect personalitatea Sfântului Petru Movilă şi importanta sa operă a fost dat de canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă din Ucraina în decembrie 1996 şi însuşirea ei de către Biserica Ortodoxă Română în 1997 şi proclamarea ei solemnă la Iaşi, în 13 octombrie 2002, în timpul arhipăstoririi noastre ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.

La Iaşi a fost republicată în două rânduri (la Editura Junimea, în 1996 şi 2002), în manieră anastatică, ediţia jubiliară din 1942. Şi tot la Iaşi, în 2001, profesorul Traian Diaconescu, astăzi membru dinamic în Comisia patristică a Patriarhiei Române, a publicat, pentru prima oară la noi, versiunea latină a Mărturisirii ortodoxe, însoţită de traducerea în limba română, în Editura Institutului European.

Dacă în 1992, la începutul arhipăstoririi noastre în Moldova, aniversarea a 350 de ani de la marea întrunire panortodoxă a fost subliniată doar prin câteva studii publicate în revistele eparhiale, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei (devenită apoi Teologie şi Viaţă) şi Candela Moldovei, în anul 2002, la împlinirea a 360 de ani de la întrunirea Sinodului de la Iaşi s-au desfăşurat evenimente jubiliare importante. A fost organizat, în atmosfera de sărbătoare panortodoxă prilejuită de sărbătoarea hramului Sfintei Cuvioase Parascheva, un colocviu internaţional intitulat 360 de ani de la Sinodul de la Iaşi (1642), cu participarea multor ierarhi români şi străini, istorici, filologi, profesori de teologie, a Ambasadorului Extraordinar şi Plenipotenţiar al Ucrainei în România, au fost publicate studii speciale în câteva numere ale revistei Teologie şi Viaţă, a fost bătută la Monetăria Statului o monedă jubiliară, dar mai ales a fost editat un valoros şi impozant volum dedicat în exclusivitate momentului aniversar intitulat "Sinodul de la Iaşi şi Sfântul Petru Movilă 1642-2002" de către Editura Trinitas a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, cuprinzând, pe lângă studii de certă valoare ştiinţifică, atât reproducerea facsimilată a manuscrisului grec-latin al Mărturisirii, trimis la 21 septembrie 1673 de către ambasadorul francez Olier de Nointel regelui Ludovic al XV-lea, păstrat în fondul grec al Bibliotecii Naţionale din Paris la nr. 1265, copie fidelă a Mărturisirii ortodoxe semnate de patriarhii răsăriteni după martie 1643, cât şi traducerea în limba română realizată de acad. Alexandru Elian în anul 1981.

Doar la un deceniu de la această ultimă comemorare jubiliară, iată ca Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iaşi organizează un nou simpozion dedicat aceluiaşi eveniment.

Desigur că studiul în arhive insuficient explorate, analiza unor texte mai vechi în lumina unor descoperiri mai recente pot aduce noi lumini în aprecierea justă a importanţei Sinodului de la Iaşi din 1642 pentru Ortodoxia universală, în general, şi pentru Ortodoxia românească, în special, şi a rolului Mărturisirii de credinţă în apărarea dreptei credinţe într-un context foarte defavorabil Ortodoxiei, atât în Imperiul Otoman, cât şi în Transilvania, în Ucraina şi în alte regiuni europene, confruntate cu un virulent prozelitism romano-catolic, luteran şi calvinist-reformat.

Dincolo însă de aceste noutăţi pe care le poate aduce fiecare dezbatere ştiinţifică asupra acestei teme, Sinodul de la Iaşi din 1642, prin multele semnificaţii pentru timpul de acum, rămâne pentru noi o paradigmă a soluţionării problemelor urgente care tulbură viaţa bisericească.

Prin faptul însuşi că nu a fost un sinod solemn de episcopi, ci un sinod de lucru, la care, alături de episcopi, au participat teologi competenţi şi conducători de instituţii bisericeşti importante: şcoli teologice şi mănăstiri, acest sinod arată coresponsabilitate şi cooperare internaţională în apărarea şi expunerea credinţei ortodoxe într-un context socio-politic complex şi într-un climat interconfesional tensionat, cel al Europei secolului al XVII-lea.

În acest sens, Mărturisirea ortodoxă din 1642, care nu a fost scrisă de Sfântul Ierarh Petru Movilă într-un spirit polemic, este un model de soluţionare a crizelor, deşi se constituia într-un răspuns dat războiului dus împotriva Ortodoxiei de către alte confesiuni sprijinite de puterile politice. Această expunere paşnică şi luminoasă a credinţei ortodoxe explică şi marea popularitate pe care şi-a câştigat-o ulterior, fiind tipărită în greacă, latină, română, rusă, sârbă, olandeză, engleză, franceză şi publicată în numeroase ediţii (peste 20).

Astăzi, când Biserica se confruntă cu secularizarea, sectarismul şi sincretismul, Sinodul de la Iaşi din 1642 reprezintă un model de cooperare teologică şi misionară.

Dorim organizatorilor şi oratorilor acestui simpozion binecuvântare şi ajutor de la Dumnezeu, iar studenţilor participanţi să descopere bucuria de a aduna lumină în suflet din pilda teologilor erudiţi care au apărat Ortodoxia în vremuri tulburi, spre slava Preasfintei Treimi şi binele Bisericii.

† Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Mesaj transmis la Simpozionul internaţional "Mărturisirea de credinţă - locul şi rolul ei în Tradiţia Bisericii Ortodoxe", Iaşi, 15 octombrie 2012.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!