Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Cultură de șofran în Caraș-Severin

Cultură de șofran în Caraș-Severin

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Un articol de: Mariana Bahcevan - 11 Noiembrie 2017

La Berzovia, judeţul Caraş-Severin, se cultivă „aur roșu” sau șofran, cel mai scump condiment din lume, pe o suprafaţă de 4 mii de metri pătraţi. Un gram de condiment se obține din stigmatele a 150 și 200 de flori de șofran.

Șofranul sau aurul roșu a fost întotdeauna cel mai scump condiment din lume, prețul unui kilogram putând ajunge la 30.000 de euro, în funcţie de calitate. Are o arie de răspândire foarte vastă, putând fi cultivat din vestul Mediteranei (Spania) și până în India.

În România nu se cultivă șofran la scară largă, puțini sunt cei care își riscă investițiile într-o astfel de cultură. Printre ei este Vincent Dubuisson, un belgian care s-a stabilit în România în urmă cu 12 ani și care cultivă şofran de trei ani în comuna Berzovia din judeţul Caraş-Severin. A început cu o suprafață cultivată de 200 de metri pătrați, pentru ca, în prezent, să ajungă la 4.000 de metri pătrați, de pe care a obținut aproape un kilogram de șofran.

„Noi recoltăm manual șofranul, zi de zi. O floare este formată din trei stigmate roșii, care vor fi folosite pentru produsul finit. Urmează procesul de uscare la o temperatură foarte bine stabilită, pentru a nu-și pierde proprietățile și a obține șofran pur. Dacă nu se respectă procedurile exacte, șofranul își pierde calitățile și îi scade prețul de vânzare. De aceea trebuie menținut standardul de calitate de la nivel european, conform ISO 3632, care e împărțit în patru categorii de calitate. Anul trecut, am obținut șofran de categoria întâi. Noi facem analiza de laborator la fiecare final de recoltare”, a declarat Vincent Dubuisson pentru Agerpres.

Anul acesta, Vincent a înființat și o pepinieră de bulbi pe care intenționează să o extindă la trei-patru hectare. „Am ajuns în România în anul 2005, la Berzovia, unde am intrat în sectorul agricol. În timp, am căutat o cultură cu valoare adăugată mai mare, iar în șofran am găsit mai multe avantaje, și anume, nu este o problemă nici cu depozitarea, nici cu transportul. Eu pot să trimit șofranul oriunde în lume, fără costuri mari. La început, în urmă cu patru ani, am testat șofranul, să văd dacă se adaptează, dacă am teren bun, climă potrivită, iar acum trei ani am început cultivarea pe 200 m.p. În timp am arătat și seriozitate partenerilor noștri, ceea ce duce și la profit”, a precizat Vincent Dubuisson, un fost ofițer în armata belgiană.

Investiția inițială a fost de 17.000 de euro, care se amortizează în primii doi ani, după cum spune producătorul. În funcţie de calitate, gramul de șofran, care se obține din 150 și 200 de flori, se vinde la prețuri care variază între 5 şi 30 de euro. Şofranul de la Berzovia ajunge, ca produs finit, pe piaţa din Belgia, iar, mai nou, şi în câteva dintre bucătăriile restaurantelor din Bucureşti.
De asemenea, Vincent Dubuisson şi soţia sa, Loredana Gligor, au clienţi care cumpără şofran în scop terapeutic, pentru diferite afecţiuni.

„Şofranul este un bun antioxidant, este bun pentru reglarea hormonilor, conţinând serotonină, melatonină, dopamină, pentru circulaţia sanguină deficitară, pentru insomnie cronică, oboseală cronică, alte boli cronice, pentru boli digestive, cum este colonul iritabil, dureri fizice, potenţă deficitară, pentru depresie şi ajută la funcţionarea organelor interne. Este foarte bun şi vindecă ulcerul gastric, pentru că este antispastic şi antiseptic. Eu l-am testat”, a subliniat Loredana Gligor.