Ajutorarea semenului aflat în nevoie „este o şansă ce ne-a fost acordată tuturor“

Programul "Ajutor de la distanţă pentru un copil sau o familie sărmană din România" a fost iniţiat în anul 1999, printre susţinătorii copiilor sărmani numărându-se personalităţi ale spiritualităţii ortodoxe româneşti şi români din diasporă. "Aceşti copii nu sunt ajutaţi doar punctual, pentru a li se îndeplini o nevoie pe care o au la un anumit moment, ci sunt sprijiniţi pentru o perioadă lungă de timp, donatorii devenind, uneori, pentru ei, o a doua familie", spune doamna Ioniţa Oprea, coordonatorul acestui proiect derulat de Sectorul Social-Filantropic al Patriarhiei Române.

Criteriile de calificare pentru Programul "Ajutor de la distanţă pentru un copil sau o familie sărmană din România" au fost definite plecând de la standardele de lucru din asistenţa socială, iar cazurile au fost preluate în urma recomandărilor asistenţilor sociali din cadrul protoieriilor, solicitărilor directe ale persoanelor aflate în dificultate şi recomandărilor profesorilor de Religie. Printre beneficiarii acestui program se numără familii vulnerabile cu mai mult de patru copii şi copii care trăiesc în familii monoparentale sau aflaţi în întreţinerea bunicilor ori altor rude. "O anchetă socială a precedat preluarea fiecărui caz, iar apoi a urmat munca de identificare a surselor potenţiale de sprijin, în general persoane sau familii din ţară sau din diasporă. Pentru prezentarea şi mediatizarea programului a fost elaborat un pliant şi au fost trimise informaţii detaliate despre beneficiari celor care şi-au exprimat dorinţa de a-i sprijini", explică doamna Ioniţa Oprea, coordonatorul acestui proiect derulat de Sectorul Social-Filantropic al Patriarhiei Române.

"Prin intermediul programului au fost ajutaţi peste o sută de copii sau familii din Capitală, aflate în situaţii dificile, dar, mai mult decât ajutorul material, foarte necesar în sine, programul le-a oferit beneficiarilor un mediu special pentru construirea unor relaţii umane de calitate, care continuă să contribuie la dezvoltarea personală şi afectivă a tuturor celor implicaţi", subliniază doamna Ioniţa Oprea.

Donatorii devin o a doua familie pentru copiii aflaţi în situaţii dificile

Programul derulat de Sectorul Social-Filantropic al Patriarhiei Române pune, de fapt, în legatură copiii aflaţi în situaţii dificile cu persoane sau familii ortodoxe binevoitoare care îşi exprimă disponibilitatea de a ajuta şi de a se implica în astfel de cazuri sociale. "Noi întocmim o fişă pentru fiecare caz selectat, ce conţine informaţii detaliate despre beneficiari, pornind de la situaţia familială şi până la modul în care poate fi ajutat. Încercăm apoi să facem cunoscute aceste cazuri în comunităţile de români, dar sunt şi situaţii în care ni se comunică - din partea unor comunităţi româneşti din diasporă, spre exemplu - disponibilitatea de a ajuta copii sau familii din ţară, aflate în situaţii dificile. În general, sunt oameni care vor să aibă garanţia că ajutorul pe care ei sunt dispuşi să îl ofere va fi folosit de beneficiar sau de familia acestuia în cel mai util mod", explică doamna Ioniţa Oprea.

Printre cei care şi-au oferit ajutorul în acest program se numără, potrivit coordonatorului proiectului, şi o serie de personalităţi din România. "Nu ar fi potrivit să dau nume, pentru că sunt gesturi creştineşti, făcute strict pentru a-i ajuta pe cei aflaţi în nevoie, nu pentru a fi date publicităţii", spune doamna Ioniţă Oprea.

În ceea ce priveşte ajutoarele oferite copiilor cu situaţii sociale deosebite, coordonatorul programului precizează că acestea diferă, în funcţie de fiecare caz în parte. "De la alimente, haine, bunuri sau bani pentru achiziţionarea unor lucruri, de care copilul sau familia au urgentă nevoie, până la susţinerea financiară a studiilor unor copii talentaţi, selectaţi în programul nostru. Un alt aspect care merită subliniat este acela că între copiii aflaţi în situaţii dificile şi persoanele sau familiile care le oferă ajutor se creează, în multe cazuri, legături foarte strânse. Avem exemple în care aceşti copii nu sunt ajutaţi doar punctual, pentru a li se îndeplini o nevoie pe care o au la un anumit moment, ci sunt sprijiniţi pentru o perioadă lungă de timp, donatorii devenind, uneori, pentru ei, o a doua familie", relatează doamna Ioniţă Oprea.

Cazul Elenei, fetiţa care a răsplătit din plin ajutorul primit

Un astfel de caz este cel al Elenei, care avea 10 ani când a intrat în programul derulat de Sectorul Social-Filantropic al Patriarhiei Române. Elena locuia doar împreună cu bunica ei în Bucureşti şi îi lipseau multe dintre cele necesare unui trai decent. Situaţia ei a atras atenţia profesoarei de Religie, care a căutat mijloacele prin care să o ajute. "Profesoara a fost impresionată atât de firea ei deschisă, caldă şi modestă, cât şi de faptul că era un copil harnic şi perseverent, care îşi dorea foarte mult să studieze limba engleză. A intrat în programul nostru şi am reuşit să găsim oameni cu suflet mare, care au ajutat-o pentru o perioadă lungă de timp. Iar Elena a răsplătit din plin ajutorul primit. A reuşit să obţină rezultate foarte bune la şcoală, şi-a urmat visul şi a devenit chiar olimpică la limba engleză, iar acum este studentă la Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti şi un sprijin de nădejde pentru bunica ei", povesteşte doamna Ioniţă Oprea.

O şansă de a cunoaşte oameni deosebiţi şi de a redescoperi chipul lui Dumnezeu

Nu toate cazurile au însă un final fericit, pentru că, spune coordonatorul acestui program, sunt copii pe care nu poţi decât să-i ajuţi să trăiască cât mai decent cu putinţă. "Sunt familii formate din oameni serioşi, muncitori, care au şapte sau chiar opt copii şi care nu reuşesc să facă faţă, mai ales în condiţiile actuale, la responsabilităţile pe care le au. Noi încercăm să-i ajutăm să se menţină la un nivel apropiat de ceea ce ar trebui să însemne o viaţă normală şi să preluăm o parte din presiunea care stă pe umerii lor", explică doamna Ioniţa Oprea, care subliniază faptul că programul "Ajutor de la distanţă pentru un copil sau o familie sărmană din România" a fost şi continuă să fie, pentru toţi cei implicaţi, mult mai mult decât o iniţiativă caritabilă. "Este o şansă ce ne-a fost acordată tuturor, de a fi cu adevărat mai aproape unii de alţii, de a ajuta pe semenul aflat în nevoie, cu încredere în utilitatea eforturilor noastre şi, nu în ultimul rând, o şansă de a cunoaşte oameni deosebiţi şi de a redescoperi chipul lui Dumnezeu în fiecare dintre noi, indiferent de situaţia de viaţă în care ne aflăm", spune doamna Ioniţă Oprea.

Pentru a semnala un caz ce poate fi inclus în Programul "Ajutor de la distanţă pentru un copil sau o familie sărmană din România" sau pentru a ajuta un copil sau o familie nevoiaşă, puteţi contacta Sectorul Social-Filantropic al Patriarhiei Române.

▲ "Egoismul, cea mai grea piedică în calea solidarităţii umane"

Românii sunt ataşaţi nu doar valorilor spirituale sau trăirii religioase, ci şi ideii de biserică, de comunitatea ecleziastică, percepută ca apropiere între oameni într-un cadru liturgic, spune părintele Mihai Mărgineanu, preot paroh la Biserica Toma Cozma din Iaşi.

Părintele Mihai Mărgineanu subliniază faptul că Biserica, fiind şi o comunitate umană, "nu poate rămâne străină faţă de viaţa în societate". "Întreaga învăţătură a Mântuitorului, pe care Biserica noastră o propovăduieşte, pledează pentru întrajutorarea şi solidaritatea dintre oameni. Ea se ridică împotriva egoismului, cea mai grea piedică în calea solidari-tăţii umane, şi tot El trezeşte simţul de întrajutorare obştească prin afirmarea - ca principiu de bază al învăţăturii Sale - a iubirii de Dumnezeu şi de aproapele", spune părintele Mihai Mărgineanu.