Clerici ieşeni în ghearele Securităţii

În anul 1950, Securitatea opera arestări masive, mai ales în rândurile intelectualităţii ieşene. Mulţi dintre cei vizaţi erau urmăriţi încă de la sfârşitul anului 1948, pe motiv că ar duce „activitate de spionaj în slujba puterilor imperialiste”. În fapt, încă înainte de 1945 preotul catolic Dumitru Matei de la Episcopia catolică de Iaşi întreţinea relaţii cu reprezentanţi ai Legaţiei Franţei. Cum în 1948 concordatul cu Vaticanul fusese denunţat unilateral de către statul român, dar Nunţiatura Apostolică şi alte legaţii de la Bucureşti (ale Italiei sau Franţei) continuau să‑i susţină moral şi financiar pe preoţii catolici rezistenţi, atunci autorităţile comuniste aveau în vedere orchestrarea unor procese‑spectacol care să determine adevărate scandaluri diplomatice. Astfel, după o urmărire informativă intensă pe parcursul anului 1949 şi prima jumătate a anului 1950, Securitatea a trecut la arestarea tuturor ramificaţiilor aşa‑zisei organizaţii subversive al cărei cap era considerat preotul Dumitru Matei. Interesant este că majoritatea arestărilor au fost operate îna­inte de sfârşitul lunii iunie 1950, când avea să se desfăşoare procesul Nunţiaturii Apostolice, soldat cu suspendarea relaţiilor diplomatice dintre România şi Vatican şi care va constitui un preambul la procesele Legaţiilor Franţei (octombrie 1950) şi Italiei (septembrie 1951).

Între legăturile lui Dumitru Matei au fost mai mulţi ofiţeri deblocaţi şi medici, între care cunoscutul medic ieşean colonelul Ion Gheorghiu, căruia îi fusese confesor. Printre pacienţi erau şi unii preoţi ortodocşi din zona Iaşilor, care aveau să fie arestaţi de Securitate doar pentru faptul că îl vizitaseră pentru consult sau tratament pe acest medic. Organele de represiune considerau că prin astfel de întâlniri s‑au pus bazele unei organizaţii subversive afiliată grupului condus de preotul catolic Dumitru Matei şi chiar s‑ar fi trecut la recrutări. Aceşti preoţi sunt: Mihai Acatrinei, Visarion Puiu, Vasile Ruxanda, Nicolae Grigoraş, Alexandru Corneanu şi Ioan Iacoban.

Primul dintre aceştia, Mihai Acatrinei, născut la 26 octombrie 1910, la Movileni, județul Iaşi, era licenţiat în Teologie, fost slujitor la Centrul mitropolitan, iar din 1950, slujitor la Potângeni, comuna Movileni, județul Iaşi. În 1941 fusese condamnat la 2 ani pentru participare la rebeliune, iar mai apoi „deţinut preventiv” de autorităţile comuniste în penitenciarele de la Văcăreşti, Piteşti, Aiud (1947) şi Galata (1948). A fost arestat la 25 mai 1950.

Visarion Puiu s‑a născut la 5 iunie 1913 în Tureatca, județul Dorohoi. După absolvirea seminarului teologic a urmat facultatea de teologie şi doi ani de studii la Drept. Între 1938 şi 1943, a fost preot la Negreşti, județul Neamţ, între 1943 şi 1946 la Parohia Bunavestire din Iaşi, între 1946 şi 1949 misionar la Centrul mitropolitan şi director al Ateneului din Tătăraşi, apoi la 1 septembrie 1949 numit paroh la Grigoreşti, județul Botoşani. A fost arestat la 14 octombrie 1949 din cauza unui denunţ în care se susţinea că ar fi coagulat o grupare subversivă împreună cu monahi de la Mănăstirea Horaiţa şi Schitul Horăicioara.

Vasile Ruxanda s‑a născut la 5 august 1905, în Moşna, județul Fălciu. După Seminarul teologic de la Huşi, tânărul Ruxanda a urmat cursurile facultăţii de teologie. La 22 iunie 1950 a fost arestat de la domiciliul său din Cozmeşti, fostul județ Fălciu.

Nicolae Grigoraş s‑a născut la 28 septembrie 1905, în Lungani, județul Iaşi. Acesta avea studii de teologie şi drept, dar se pare că profesa avocatura, după ce în armată fusese confesor la diviziile a VIII‑a şi a XIV‑a Ambulanţă. A fost arestat la 25 mai 1950. Alexandru Corneanu s‑a născut la 10 octombrie 1912 la Mănăstireni, județul Botoşani. După absolvirea Seminarului teologic de la Dorohoi, a urmat Facultatea de Teologie de la Cernăuţi. A fost paroh la Hudeştii Mari (1938‑1945) şi Ungureni‑Săveni, județul Dorohoi (1945‑1950). A fost arestat la 4 august 1950, pe motiv că l‑ar fi găzduit pentru o noapte şi i‑ar fi dat alimente unui fugar vizat de Securitate în sistemul de relaţii al preotului Dumitru Matei.

Ioan Iacoban s‑a născut la 9 mai 1909, Bahmutea, județul Tighina. După obţinerea licenţei în Teologie a slujit la Pelinei, judeţul Cahul, apoi la Moşna, județul Fălciu. A fost arestat la 6 septembrie 1950, deoarece nu a denunţat la Securitate despre aşa‑zisa organizaţie condusă de colonelul Ion Gheorghiu. (Va urma)