Despre proprietăţile terapeutice ale portocalului

Marea diversitate a componentelor biochimice din fructele, florile şi frunzele portocalului constituie baza unei game largi de proprietăţi medicamentoase, ceea ce permite multe utilizări în medicină. Într-o rubrică viitoare, vă vom prezenta şi rolul fructelor în alimentaţie.

Printre cele mai importante proprietăţi terapeutice ale portocalului se numără cele puternic antiscorbutice, vitaminizante, aperitive, remineralizante, răcoritoare, antitoxice, digestive, diuretice, tonice muscular şi ale sistemului nervos, regeneratoare celular.

Fructele portocalului dovedesc eficienţă în afecţiunile digestive, dar au rol şi în tratarea avitaminozelor şi în potolirea setei.

La nivel cardiovascular au rolul de a preveni ateroscleroza şi trombozele, fiind un bun protector vascular în fragilitatea capilară şi în reducerea vâscozităţii sângelui.

Portocalele combat gripa şi stările febrile, iar la nivelul rinichilor intervin contra iritaţiilor urinare, nefrite şi gută. În plus, cura cu portocale este un veritabil adjuvant în combaterea obezităţii şi a celulitei.

Conţinutul ridicat în vitamine şi săruri minerale asigură efecte antiscorbutice imediate, vitaminizante şi remineralizante, creşte rezistenţa organismului la boli infecţioase şi are rol tonic asupra musculaturii şi asupra sistemului nervos central. O cură de o săptămână, cu un consum zilnic de 3-4 portocale, suplineşte carenţele vitaminice din organism, mai ales pentru fixarea calciului în oase la copii, bătrâni şi persoane grav bolnave, care vor fi protejate de infecţii, astenie şi anemie.

Coaja portocalelor are efecte digestive, tonic-amare, sedative şi hipnotice la persoanele diabetice, în convalescenţă gripală, în constipaţie, la stările febrile şi de oboseală (se prepară o infuzie din 50 g coji uscate de portocal, 15 g frunze de dafin la un litru de apă clocotită).

În afecţiunile digestive, arsuri, balonări, digestie leneşă şi lipsa poftei de mâncare se recomandă preparatul ratafia, obţinut prin macerarea, timp de 8 zile, a 135 g coji de portocale, 135 g coji de lămâie, îndulcite cu 500 g de zahăr sau miere de albine. Aceleaşi efecte are decoctul din două linguri de coji uscate de portocale şi o lingură de foi de dafin, care se fierbe timp de 10 minute în 500 ml de apă, se infuzează acoperit 10 minute şi se îndulceşte cu miere de albine.

Contra constipaţiei se prepară un decoct din coji proaspete, care se fierb timp de 30 de minute; se aruncă apa şi se fierb din nou într-o apă uşor îndulcită (20 g zahăr la un litru de apă). Se scot cojile pe o farfurie, se usucă şi se mănâncă a doua zi de dimineaţă, pe stomacul gol.

Florile de portocal au proprietăţi calmante şi intră în reţete de infuzii ( o lingură de flori la 250 ml de apă clocotită, cu infuzare 15 minute), în tincturi din flori (se iau câte 20-40 g pe zi), apă aromată (o linguriţă în 100 ml de apă), sirop şi lichior. Toate aceste reţete au efecte imediate în calmarea sistemului nervos, insomnii, palpitaţii şi spasme gastrointestinale.

Frunzele de portocal prezintă acţiuni sedative, tonice, stomahice, antispastice, antifebrile, vermifuge şi sudorifice. Au şi efecte de calmare a crampelor gastrice de natură nervoasă, dureri de cap, palpitaţii şi tuse. Se prepară sub formă de infuzie (patru frunze la 200 ml de apă clocotită, cu infuzare în vas închis, uneori asociate cu flori de muşeţel sau tei), cu efecte în palpitaţii şi cefalee. Pentru insomnie cronică, se bea o cană seara, înainte de culcare.

În uz extern, fructele sunt utilizate în vindecarea rănilor infectate, a eczemelor, în tratarea stomatitelor şi gingivitelor. În cazul amorţelii tălpilor şi al durerilor de călcâie, se acoperă talpa cu coaja proaspătă de la o jumătate de portocală, golită de miez.