Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Sănătate Fitoterapia ajută la un mai bun control al alergiilor

Fitoterapia ajută la un mai bun control al alergiilor

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sănătate
Un articol de: Constantin Milică - 21 Decembrie 2014

În ultimele decenii, ca urmare a acţiunii unor factori de poluare, urbanizare, stres şi abuz de medicamente, bolile alergice au înregistrat o frecvenţă tot mai ridicată, afectând persoane de diferite vârste.Tratamentele naturiste sunt deosebit de eficiente, mai ales în cazul când imunoterapia nu are efecte satisfăcătoare.

Alergia este o sensibilizare a bolnavului la acţiunea unor stimuli alergeni externi (chimici, fizici) cu efecte iritante care declanşează unele reacţii imediate, chiar violente ale organismului.

Boala apare din cauza contactului repetat cu unele produse din mediul extern ca: pesticide, cianuri, clor, poluanţi ai aerului, puf de plop şi păpădie, polen şi flori puternic mirositoare, cum sunt crinii, zambilele, narcisele, garoafele, teiul, castanul, salcâmul (mai frecvent în dimineţile de primăvară), praf de casă (pe covoare, pături, perne, perdele, rafturi cu cărţi, jucăriile copiilor), păr de animale (pisici, câini, iepuri, bovine), pene, fulgi, înţepături de insecte (albine, viespi, acarieni), mucegaiuri, bacterii. La acestea se adaugă anumite alimente (ouă, carne, crustacee, căpşuni, ciocolată, prăjituri cu frişcă sau cu ouă, coloranţi şi conservanţi alimentari, pufuleţi, îngheţate, băuturi alcoolice şi sintetice, laptele de vacă la sugari). În viaţa cotidiană, alergiile pot fi provocate de unele textile sintetice, blănuri, lână, pisici în casă, detergenţi, vopsele, şampoane, produse cosmetice, spray-uri şi mai ales unele medicamente.

Tratamentele naturiste sunt deosebit de eficiente, mai ales în cazul când imunoterapia nu are efecte satisfăcătoare. Se urmăreşte remedierea sau atenuarea reacţiilor alergice cauzate de unii agenţi fizico-chimici alergizanţi sau de unele alimente sau medicamente luate în exces.

În uz intern sunt recomandate:

- Infuzie de trei-fraţi-pătaţi (o linguriţă herba uscată la 200 ml apă clocotită); după infuzare 5 minute se beau două-trei căni pe zi, cu rezultate bune în alergiile manifestate prin urticarie. Se poate folosi şi o infuzie concentrată (patru linguri herba la 250 ml apă fiartă), din care se ia câte o linguriţă la intervale de trei ore.

- Infuzie de urzică vie (trei linguriţe frunze uscate la 500 ml apă clocotită); se acoperă vasul 5 minute, se strecoară şi se beau 3-4 ceaiuri calde pe zi.

- Infuzie din coada-şoricelului (o lingură flori uscate la 250 ml apă fiartă); se infuzează în vas acoperit timp de 10 minute şi se beau două căni pe zi.

- Infuzie de turiţă mare (dintr-o lingură herba la 250 ml apă clocotită; după infuzare se beau două-trei căni pe zi în alergiile cu prurit).

- Infuzie de drobiţă (dintr-o lingură flori şi frunze uscate la 250 ml apă fiartă; se infuzează 10 minute şi se beau două ceaiuri pe zi, cu 30 minute înainte de mese).

- Decoct de iarbă-mare (din trei linguri rădăcini uscate şi măcinate la o cană cu apă clocotită; se infuzează acoperit 15 minute, se strecoară şi se iau 3-4 linguri pe zi în alergii cu erupţii ale pielii însoţite de mâncărimi).

Se pot folosi cu succes şi ceaiuri cu amestec de plante după ce, în prealabil, s-a testat reacţia individuală la fiecare specie.

- Infuzie din amestec de trei-fraţi-pătaţi (50 g), talpa gâştei (20 g), rădăcini de brusture (15 g), flori de coada-şoricelului (10 g) şi flori de lavandă (5 g); din amestec se ia o lingură la 250 ml apă clocotită, se infuzează acoperit 10-15 minute, se strecoară şi se beau 2-3 ceaiuri pe zi, timp de o lună.

- Infuzie din amestec, în părţi egale, cu rozmarin, busuioc, cimbru, anason şi verbină; se ia o linguriţă din amestec la 200 ml apă clocotită, se infuzează 15 minute şi se beau câte două ceaiuri pe zi.

- Decoct din amestec cu trei-fraţi-pătaţi (30 g), herba de păpădie (20 g), rădăcini de păpădie (20 g), rădăcini de cicoare (20 g) şi flori de soc (10 g); se ia o lingură din amestec la 250 ml apă fiartă; după infuzare 15 minute se beau 2-3 ceaiuri calde pe zi până la dispariţia simptomelor de alergie.

În funcţie de natura reacţiilor alergice se mai folosesc ceaiuri cu hamei, valeriană, măceşe, mesteacăn, mentă, isop, săpunariţă, salvie, muşeţel şi muguri de coacăz negru.

În uz extern sunt recomandate:

- Spălări cu infuzie concentrată din coada-calului, creţişoară, sânziene şi margarete (în părţi egale), din care se iau patru linguri la un litru apă clocotită; se infuzează 10 minute, se strecoară şi se foloseşte pe zonele cu urticarie şi eczeme pe piele. Efecte rapide are şi maceratul la rece cu nalbă (caşul popii) care se încălzeşte puţin şi se masează pe zonele afectate de mai multe ori pe zi. Tamponări şi badijonări se pot face şi cu tinctură în alcool 96 % în care se macerează timp de 7-10 zile un amestec de trei-fraţi-pătaţi, turiţă-mare, iarbă-mare, mentă, păpădie şi linariţă.

- Cataplasme cu foi de varză albă şi cu cartofi raşi.

- Băi de mâini şi picioare cu flori de tei, coada-şoricelului, păducel, salvie, usturoi, rostopască proaspătă, grozamă (Genista sagittalis), rădăcini de pir şi crengi de mesteacăn, cu efect de desensibilizare generală în alergii cutanate, respiratorii şi digestive.

- Băi generale cu infuzie concentrată dintr-un amestec de coada-calului, coada-şoricelului, creţişoară, gălbenele, nalbă, sânziene şi trifoi roşu care se toarnă în cada de baie.

- Badijonări de 3-4 ori pe zi cu extract uleios de muşeţel, gălbenele şi coada-şoricelului sau cu bitter suedez.

- Tamponări cu ulei eteric de mentă sau de lavandă (5 g în 100 ml alcool etilic 900) cu efecte imediate în prurit şi eczeme.

- Unguent de gălbenele.

Alimente de evitat

Regimul alimentar poate fi de un real folos dacă se evită produsele alergenice şi se renunţă la mâncăruri complicate, greu de digerat de un ficat „leneş“, trecând la o cură de sucuri şi crudităţi pe o durată de două luni. Zilnic se pot consuma sucuri de morcov (300 ml/zi), tomate (200 ml/zi) şi de cartofi (50 ml dimineaţa pe stomacul gol).

Necesarul zilnic de lichide se completează cu ceaiuri din fructe de cătină, măceşe, păducel sau coji de mere, luate prin rotaţie.

Sunt interzise: mezeluri, ciuperci, condimente iuţi, peşte congelat, ouă, căpşuni, fragi, ciocolată, îngheţate.