„Soţul tău este bolnav de alcoolism“

09 Octombrie 2007

Începând de astăzi, „Porţia de sănătate“ va cuprinde o nouă rubrică, săptămânală, cu sfaturi şi recomandări pentru persoanele care au probleme din cauza consumului de alcool, constituind însă şi un mijloc de terapie pentru familia în care există astfel de persoane. Răspunsurile la scrisorile de la cititori sunt elaborate de „Centrul de consiliere şi reabilitare a persoanelor dependente de alcool şi alte droguri“ din cadrul Fundaţiei „Solidaritate şi Speranţă“ a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. De altfel, centrul este iniţiatorul campaniei de luptă împotriva consumului de alcool intitulat „Fii tare, fără tărie!“. În numărul de azi vă prezentăm una dintre scrisorile sosite pe adresa Centrului:

„Părinte Iulian,

Mă numesc Florica, am 52 de ani şi sunt din Vaslui. Vă scriu aceste rânduri deoarece simt că am ajuns la capătul puterilor. Soţul meu bea extrem de mult; nu ştiu dacă este alcoolic, însă în fiecare zi el este beat.

Este adevărat că lucrează într-un mediu unde vinul este mereu la îndemâna lui şi toţi colegii lui beau, însă aceasta nu este decât o scuză, deoarece şi în zilele în care nu merge la serviciu, tot nu rezistă fără să bea, iar până seara nu mai am cu cine vorbi.

Sunt zile în care se simte foarte rău din cauza alcoolului, fapt ce-l determină să promită că nu va mai bea niciodată. Într-adevăr, câteva zile sau cel mult o săptămână se abţine cu greu, ia medicamente, însă când reîncepe, parcă ar vrea să recupereze «timpul pierdut»...

În ceea ce priveşte comportamentul său, pot să vă spun că este foarte agresiv, se enervează uşor şi în orice lucru mărunt caută motiv de ceartă. Deoarece sunt casnică, iar el este singurul care asigură venitul, îmi reproşează mereu că eu nu fac nimic şi că stau toată ziua degeaba. Însă eu mă ocup de toate şi stau mereu la dispoziţia lui, făcând tot ce-mi spune pentru a-l mulţumi şi pentru a evita cearta. Cu toate acestea, însă, el este mereu nemulţumit! Când îi spun că este beat, mă contrazice spunându-mi că este doar obosit şi cel mai adesea închei discuţia, deoarece începe să-mi reproşeze că el munceşte, iar eu nu. Cert este că nu recunoaşte niciodată că e beat.

Din nefericire, cea care suferă nu sunt doar eu, ci şi copiii mei. Am trei copii de care el este mereu nemulţumit. Doi dintre ei sunt studenţi şi nu au cum să lucreze; iar pentru sprijinul financiar pe care foarte rar îl oferă, nu pierde niciodată ocazia să le reproşeze. Eu, ca mamă, sufăr foarte mult din cauza acestei situaţii, pentru că ei au nevoie să fie susţinuţi, nu descurajaţi. În prezent, copiii îl evită, deoarece nu mai suportă să-l vadă mereu numai beat şi pus pe ceartă. Dacă soţul meu nu ar bea şi nu ar mai provoca mereu ceartă şi neînţelegere, am depăşi, probabil, mult mai uşor barierele financiare. El susţine că nu e o problemă atât de gravă faptul că bea, din moment ce aduce salariul întreg acasă şi bea vin doar de la serviciu.

Aş vrea să ştiu cum ar trebui să mă comport, ce să zic, ce să fac, pentru a-l determina să înţeleagă că alcoolul este o adevărată problemă în familia noastră care, dacă analizez mai bine, atrage după sine toate celelalte probleme“.

Dragă Florica,

În primul rând, aş vrea să te felicit pentru curajul de care ai dat dovadă trimiţându-mi această scrisoare, în care mi-ai făcut cunoscute dificultăţile familiale cu care te confrunţi.

În rândurile ce urmează, voi încerca, treptat, să-ţi răspund la întrebările pe care mi le-ai adresat şi, de asemeni, să îţi prezint într-o lumină clară modul în care este cel mai potrivit atât pentru tine, cât pentru cei trei copii ai tăi să percepeţi aceste dificultăţi şi cum să le depăşiţi.

Nu ştiu dacă soţul tău este alcoolic; nu putem cataloga pe nimeni cu acest nume, însă este clar faptul că el are o problemă serioasă cu alcoolul.

Chiar dacă soţul tău lucrează într-un mediu tentant, nu este obligatoriu ca el să consume alcool la serviciu sau acasă. În cazul în care consumă, ajungând în stadiul de a nu se mai putea controla, depinde doar de bunăvoinţa lui dacă va renunţa sau nu. Noi, cei din jurul lui, nu putem face nimic pentru el, în locul lui! Fiecare om e stăpân pe viaţa lui, de aceea noi nu putem interveni să schimbăm pe nimeni pentru că, la final, vom fi epuizaţi şi dezamăgiţi.

În general, fiecare persoană care bea, îi implică în problema sa pe cei apropiaţi: soţia şi copiii care tremură de frica unei beţii. Aproape în toate situaţiile, soţul alcoolic afişează o atitudine respingătoare, spune şi face lucruri îngrozitoare, însă acestea se întâmplă datorită faptului că mintea lui este chinuită de boală. El este conştient şi îngrijorat că nu poate bea ca alţi oameni. Uneori, bea de dimineaţă şi continuă pe parcursul zilei, pentru a-şi stăpâni nervozitatea. E posibil să fi ajuns în stadiul de „a vrea să vrea să înceteze băutul“...

Un aspect vital pe care aş vrea să-l evidenţiez, iar tu să-l înţelegi şi să-l accepţi, este acela că alcoolismul este o boală, iar soţul tău este bolnav de alcoolism. De asemenea, este foarte important ca tu să conştientizezi că o boală atât de grea ca cea a alcoolismului, nu se vindecă într-o zi sau două, după cum nici nu s-a instalat în acest fel. E nevoie de foarte mult calm şi răbdare din partea ta, aşa cum, probabil, ai oferi oricărei alte persoane bolnave de cancer sau diabet. Încearcă să nu-l critici sau să-l judeci pentru băutul său... În situaţia în care deschide subiectul legat de consumul său de alcool, îşi exprimă dorinţa de a renunţa, spune-i că tu ai încredere deplină în puterea sa de a lăsa băutura şi tu nu doreşti să înlături plăcerile sale, ci vrei ca el să se îngrijească de propria-i sănătate. Dacă abandonează subiectul foarte repede, lasă-l, penru că tot el va reveni asupra lui.

Ceea ce trebuie să mai ştii este că atunci când un membru al familiei este bolnav de alcoolism, toţi ceilalţi membri suferă de aceeaşi boală, chiar dacă ei nu consumă alcool. Din acest motiv, ei se numesc codependenţi, adică sunt persoane dependente de băutul, comportamentul şi acţiunile alcoolicului. Cel mai adesea, involuntar, soţia întreţine băutul soţului prin comportamentul ei: îi preia din responsabilităţi, îl menajează, îl scuză în faţa şefului, a prietenilor şi a copiilor, ascunde realitatea din familia sa.

Spuneai că ai ajuns la capătul puterilor din cauza luptei pe care ai dus-o cu băutul soţului tău... Probabil te va mira ceea ce-ţi voi spune acum: mă bucur că este aşa şi că recunoşti aceasta! Dată fiind situaţia, îţi va fi mai uşor să înţelegi că nu stă în puterea ta să opreşti consumul lui de alcool.

Sunt mai multe cele pe care aş dori să ţi le spun, însă spaţiul şi complexitatea problemei nu îmi permit decât să pun punct, nu înainte de a-ţi face cunoscută adresa la care te aşteptăm, de luni până vineri, între orele 9-16: Fundaţia „Solidaritate şi Speranţă“, Str. Costache Negri nr. 48, Iaşi.

* Rubrică realizată de pr. Iulian Negru, în colaborare cu „Centrul de consiliere şi reabilitare a persoanelor dependente de alcool şi alte droguri“ din cadrul Fundaţiei „Solidaritate

şi Speranţă“ a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!