Religie şi ştiinţă
Starea de odihnă, nevoia de somn şi trezvie

Starea de odihnă, nevoia de somn şi trezvie

Marta Grădinaru, 12 Mai 2012

Indiferent de anotimp şi de oră, inima îşi păstrează cadenţa care marchează pragul normalităţii. Un aspect foarte semnificativ – inima noastră bate într-un anumit ritm, iar aritmiile avertizează asupra unor anomalii, riscuri ale bolilor cardiace. Deşi trupul nostru are nevoie de odihnă pentru că este supus unei uzuri psiho-fiziologice, inima continuă să funcţioneze. Dacă inima biologică funcţionează continuu, cu atât mai mult adâncul nostru se cuvine să fie cu o trezvie constantă după cuvântul scripturistic "De dormit dormeam, dar inima-mi veghea" (Cânt. 5, 2), articulat exclusiv în perspectiva unei iubiri curate, nepervertite de nuanţele egocentrismului.

Buna funcţionare a inimii şi a trupului, în general, este condiţionată, între altele, şi de odihnă, iar somnul reprezintă, în mod practic, cea mai curentă opţiune. S-a constatat că dereglările ritmului circadian ale somnului afectează sincronizarea cu programul de lucru şi alte nevoi sociale. În 2005, un studiu realizat în Japonia urmărea să identifice nevoi care să îmbunătăţească sănătatea şi calitatea somnului angajaţilor unei întreprinderi pentru a mări randamentul. Una dintre concluzii arăta faptul că somnul şi sănătatea se intercondiţionează, într-un cadru în care alţi factori precum statutul social, familia, sprijinul social, profilul personal sunt ţinuţi sub control. În cazul în care şi aceste variabile se modifică, tabloul devine mult mai complex şi particularizat pe secţiuni bine delimitate1.

Nevoia de somn - echilibru psihosomatic

Odihnă, sănătate, bună-dispoziţie, randament - acesta este lanţul evolutiv pe care psihosociologii se axează, îndeosebi în ultimul timp. Somnului îi revine un rol foarte important în ritmul societăţii, începând cu impactul asupra copilăriei, adolescenţei, stilului de învăţare, până la modul de comunicare interpersonală şi comportamentul asumativ, după cum înştiinţează un articol din Guardian 2. Deşi adesea privit ca o slăbiciune, în fapt, somnul este deosebit de influent dacă luăm în considerare ce presupune extenuarea fizică şi psihică pentru economie - pierderi financiare, accidente, productivitate scăzută -, fără a mai adăuga daunele morale pricinuite sieşi şi celorlalţi. Spre exemplu, creşterea gradului de iritare şi a ratei de depresie este cauzată, între altele, de lipsa de somn sau de deficienţele aferente. Insomnie, stres, diverse boli şi schimbarea metabolismului, probleme de comunicare şi neînţelegeri reprezintă un profil destul de frecvent întâlnit, în special în statele prospere şi dezvoltate socio-economic. Între bolile cronice condiţionate de carenţele de somn se enumeră patologiile predominante la nivel mondial: obezitatea, diabetul, bolile cardiovasculare, infarctul, cărora se adaugă lipsa de consistenţă a calităţii vieţii, deficitele cognitive, tulburările de comportament şi creşterea mortalităţii3. Această realitate a alarmat cercetătorii de la Harvard, Oxford şi München, fapt pentru care în 2012 s-au stabilit deja două conferinţe internaţionale - în cadrul Cheltenham Science Festival 4 şi Sleep Health Disparities: Opportunities to Improve the Health of the Community 5 - care să abordeze această problemă din punct de vedere medical (cronobiologie, neuroştiinţe, nutriţie şi epidemiologie, psihiatrie, sănătate publică) şi psihosocial, clinic şi translaţional.

Una dintre provocările ştiinţei în domeniu constă în identificarea genelor care au predispoziţia naturală spre somnul de scurtă durată, respectiv de lungă durată. Cei care sunt influenţaţi de factorii genetici să doarmă mai puţin, deci nu sunt constrânşi exclusiv de factorii de mediu, au un ritm specific de autoreglare. În baza acestei ipoteze lansate, factorii genetici au un aport consistent în asumarea unui anumit stil de viaţă, comparativ cu variabilele societale. Dacă, totuşi, gena determină durata scurtă de somn, intervalul respectiv este suficient pentru odihna persoanei vizate? Sau persoanele cu această predispoziţie genetică spre puţin somn sunt condamnate la stres? Poate fi modificat gradul de influenţă al genelor? Care sunt consecinţele lipsei de odihnă cronice pe termen lung? Iată o serie de întrebări cu care se confruntă ştiinţa pentru optimizarea odihnei omului, dat fiind că odihna ne influenţează întreaga viaţă.

Ipostaze ale odihnei curative

Cantitatea şi calitatea somnului contează în starea de odihnă, pentru că trupul nostru este determinat de trecerea timpului. Dacă trupul se odihneşte prin somn, sufletul nostru însă, prevăzut pentru veşnicie, îşi găseşte resursele de odihnă în trezvia inimii. De aceea, la polul opus stării de dormitare se află privegherea ca terapie pentru despătimire, recomandată în majoritatea scrierilor neptice. Extrapolată, privegherea devine starea de trezvie a inimii, în sensul de a fi cu luare aminte, spre a nu lăsa ispitele să prindă formă înlăuntrul nostru. Mai mult, unul dintre psalmii lui David exprimă frământarea lăuntrică a omului, care urmăreşte aşezarea inimii sale întru pace, ca altar unde omul se întâlneşte cu Dumnezeul său: "Nu voi intra în locaşul casei mele, nu mă voi sui pe patul meu de odihnă,/ Nu voi da somn ochilor mei şi genelor mele dormitare şi odihnă tâmplelor mele, / Până ce nu voi afla loc Domnului, locaş Dumnezeului lui Iacob" (Ps. 131, 3-5). Sfântul Maxim Mărturisitorul explică în Ambigua că, înainte de cădere, dispoziţiile temperamentului erau statornice, stabile, liniştite, "neînvrăjbite şi simple, în timp ce orbirea minţii a determinat variabilitatea dispoziţiilor, o prefacere necontenită a lor, luptând între ele"6. Or, dobândirea păcii amintite în psalm generează armonizarea voinţei omului cu voia lui Dumnezeu, astfel încât dispoziţiile lăuntrice încep să se unifice, iar simţurile omului să se liniştească. De aceea şi trăirea omului paşnic, fie bucurie sau o tristeţe justificată, se manifestă în mod tihnit, cu multă stăpânire de sine, cu o cuminţenie odihnitoare. Pacea inimii oferă sănătate nu doar sufletului, dar adesea se revarsă şi asupra trupului, iar minunile săvârşite prin oameni care şi-au sfinţit viaţa sunt mărturii vii, multe dintre ele recunoscute şi de ştiinţă.

Odihna - condiţia bunei-dispoziţii şi a atenţiei

Un alt aspect relevant pentru odihna trupului şi a psihicului uman îl constituie expunerea la lumină. S-a constatat că prezenţa luminii afectează regularizarea somnului - atât ceasul biologic, cât şi nivelul de atenţie şi performanţă de pe parcursul zilei. Mai exact, lumina determină creşterea activităţii în anumite sfere ale creierului, responsabile cu vigilenţa, cogniţia, memoria (respectiv thalamusul, hippocampusul, creierul mare), dar şi cu dispoziţia interioară (amygdala). Astfel, deficienţele de somn cauzate de lumină vor afecta concomitent ritmul circadian, starea emoţională, nivelul de performanţă şi atenţie7. Pe de altă parte, ritmul circadian sau ceasul biologic nu coincide perfect cu durata unei zile calendaristice pe care o depăşeşte cu aproximativ 20 de minute. De aceea, în general, este necesar ca ceasul biologic uman să fie resetat zilnic în funcţie de programul de lucru8.

Dacă pentru odihna trupului lumina devine un factor de stres, nu acelaşi lucru putem spune despre odihna inimii. Similitudinea constă în faptul că lumina, şi în dimensiunea teologică, generează trezvia, deci atenţia, însă, mai mult decât atât, devine chiar sursa de odihnă a omului. Sfântul Simeon Noul Teolog subliniază că "dacă persoana umană nu e în comuniune cu Dumnezeu, acea persoană nu mai e deplin umană. Natura umană presupune harul"9. De aceea, viaţa umană se prezintă ca o permanentă deschidere către Dumnezeu, o mişcare sinergică, spiralată, continuă, care angajează, în urcuşul său, comuniunea pe orizontală cu semenii săi. Aşadar, odihna fiinţei umane este condiţionată de aşezarea sa în prezenţa lui Dumnezeu, în fiecare clipă, ceea ce determină structura lăuntrică. Omul odihnit întrupează deopotrivă o anumită disponibilitate şi prezenţă de spirit, dar şi o atitudine vigilentă, selectivă.

Note:

1 http://www.ncbi.nlm. nih.gov /pubmed/15732307, International research needs for improving sleep and health of workers.

2 http://www.guardian. co.uk/science/blog/2012/apr/27/survey-sleeping-habits-germans-britons.

3 http://www.hsph. harvard. edu/trec/seminars-and-events/sleep-health-disparities-opportunities-to-improve-the-health-of-the-community/index.html

4 http://www.cheltenhamfestivals.com/sleep

5 http://www.hsph. harvard.edu/trec/files/draftagenda6.v2_-_sleep_mtg_ 5.14.pdf

6 Sfântul Maxim Mărturisitorul, Ambigua, trad., introducere şi note de pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, Editura Institutului Biblic de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2006, p. 447.

7 http://www.guardian. co.uk/science/blog/2012/apr/27/survey-sleeping-habits-germans-britons

8 Ibidem

9 Simeon Noul Teolog, Discursuri teologice şi etice. Scrieri I, Ed. Deisis, Sibiu, 2001, p. 499.


Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!