„Summitul de la Bucureşti va stabili strategia NATO pentru perioada următoare“

31 Martie 2008

Bucureştiul se va transforma, în doar două zile, în cel mai important punct geopolitic de pe glob, summitul Organizaţiei Nord-Atlantice reunind cele mai puternice personalităţi politice internaţionale: 24 de şefi de stat, 26 de premieri şi 86 de demnitari cu rang de ministru. La reuniunea la nivel înalt a NATO sunt aşteptaţi 3.000 de delegaţi şi 3.500 de jurnalişti, vizibilitatea şi întâlnirile bilaterale constituind cele mai importante avantaje pentru România, în calitate de ţară gazdă. Reuniunea, ce va avea drept locaţie Palatul Parlamentului, a instituit şi măsuri de securitate fără precedent în ţara noastră. Importanţa întâlnirii, la care vor participa şi partenerii globali ai Alianţei (Japonia, Coreea de Sud şi Australia), a fost subliniată chiar de preşedintele George W. Bush, într-un interviu acordat postului naţional de televiziune. În timpul întâlnirii, se va discuta, printre altele, despre scutul antirachetă, securitatea energetică, criminalitatea virtuală, antiterorism şi situaţia din Afganistan. Ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, a vorbit, într-un interviu acordat agenţiei Rompres, despre importanţa summitului, precum şi despre principalele probleme globale care vor fi, cu siguranţă, abordate la summitul NATO ce se va desfăşura între 2 şi 4 aprilie.

Domnule ministru, care sunt, din perspectiva Ministerului Apărării, principalele provocări ale summitului NATO ce urmează să se desfăşoare în această săptămână la Bucureşti?

Este unul dintre summiturile cele mai importante, nu numai prin numărul de participanţi, ci mai ales prin temele care vor fi dezbătute, pentru că toate sunt teme care privesc strategia NATO în perioada următoare, atât în ceea ce priveşte lărgirea Alianţei, cât şi în ceea ce priveşte relaţiile cu alţi parteneri, care nu sunt membri ai NATO şi nici nu au intenţia să devină parte a Organizaţiei. Summitul este important şi pentru cele câteva subiecte care apar pentru prima oară pe agenda NATO: apărarea antirachetă, securitatea energetică şi securitatea informatică.

Deci, din punctul nostru de vedere, principala problemă a summitului, sau mai bine zis marea problemă a a reuniunii va fi ca, la întâlnirea de la Bucureşti, NATO să adopte un mesaj solidar pe toate aceste teme, care sunt de maximă importanţă, nu numai pentru securitatea statelor membre, ci şi pentru securitatea şi stabilitatea la nivel mondial.

Care va fi poziţia României la summitul NATO? Care vor fi, în context, propunerile concrete pe care partea română le va face aliaţilor săi?

În primul rând, noi avem o poziţie foarte clară în legătură cu extinderea NATO. Din punctul nostru de vedere, sprijinim atât admiterea celor trei state care au solicitat acest lucru, Croaţia, Macedonia şi Albania, cât şi un mesaj foarte clar pentru celelalte ţări din Balcanii de Vest, respectiv Serbia, Muntenegru şi Bosnia-Herţegovina, în legătură cu politica „porţilor deschise“ pe care NATO o are cu ele şi cu dorinţa ca, pe măsura progreselor înregistrate, dialogul dintre ele şi NATO şi, în final, admiterea lor în NATO să rămână obiective ale Alianţei Nord-Atlantice.

La aceasta, putem adăuga şi sprijinul pe care îl manifestăm pentru primirea Membership Action Plan pentru admiterea în NATO, solicitat de Ucraina şi Georgia. Evident că deciziile vor fi luate prin consens, aşa că e mai greu să vă spun care va fi decizia finală a celorlalte ţări membre ale NATO.

O a doua poziţie foarte clară pe care o avem priveşte apărarea antirachetă. Noi insistăm ca, în declaraţia ce va fi adoptată, să se menţioneze foarte clar principiul solidarităţii aliaţilor şi a indivizibilităţii securităţii. Suntem de părere că sistemul antirachetă propus de SUA este o contribuţie importantă la apărarea teritoriului unor ţări membre ale NATO sau a majorităţii teritoriului ţărilor membre ale NATO, dar, în acelaşi timp, suntem conştienţi că teritoriile altor ţări nu sunt acoperite în integralitate. Pentru noi, acoperirea integrală a teritoriului statelor membre ale Alianţei cu un sistem complementar celui aparţinând NATO, care să completeze sistemul pe care SUA îl vor instala în Cehia şi Polonia, trebuie să fie una dintre priorităţile organizaţiei în perioada următoare.

- Este Ministerul Apărării pregătit să suplimenteze numărul de militari în Afganistan sau să diversifice misiunile pe care România le desfăşoară în această ţară?

- La ora actuală, Ministerul Apărării se află, practic, într-o situaţie în care resursele noastre de participare în misiuni, în teatre de operaţii, sunt la limită, şi din motive umane şi materiale, dar şi din motive financiare. Este greu de presupus că România va putea să îşi asume obligaţii suplimentare semnificative. Suntem însă gata să reexaminăm posibilitatea redefinirii misiunilor unora dintre militarii noştri aflaţi în Afganistan, în sensul concentrării lor mai ales pe misiuni de sprijinire a creării forţelor naţionale afgane şi a consilierii şi pregătirii lor pentru a-şi asuma o parte importantă din sarcinile militare care astăzi revin statelor din coaliţia din Afganistan. În acest sens, suntem pregătiţi inclusiv cu o anumită sporire şi trimitere de instructori pentru forţele militare afgane. Este vorba însă de un număr relativ mic.

„Voi susţine o prezenţă mai activă şi mai dinamică a Franţei“

Chiar dacă întrebarea mea depăşeşte oarecum competenţele Ministerului Apărării, aş dori totuşi să vă întreb dacă România va susţine la summitul de la Bucureşti eforturile deja declarate ale preşedintelui Nicolas Sarkozy de a „apropia“ Franţa de NATO în trei etape, dintre care prima va fi chiar summitul de la Bucureşti.

Aşa cum remarcaţi şi dumneavoastră, este o chestiune politică în primul rând. Dar vreau să vă precizez însă că, în calitate de ministru al Apărării, voi saluta şi voi susţine orice măsură care să implice o prezenţă mult mai activă şi mai dinamică a Franţei în structurile militare (ale NATO - n. red.), pentru că Franţa este o ţară cu posibilităţi semnificative în materie militară şi cred că este şi un semnal foarte bun în legătură cu solidaritatea Alianţei Nord-Atlantice.

Dacă va fi cazul, România va reitera, la summitul de la Bucureşti, poziţia sa faţă de Kosovo?

Da, vom reafirma foarte clar poziţia noastră potrivit căreia noi considerăm că nu sunt întrunite condiţiile necesare pentru ca România să poată recunoaşte independenţa proclamată unilateral în Kosovo, atât din motive de principiu, legate de normele dreptului internaţional în materie, cât şi din considerente de ordin practic, având în vedere că această provincie nu are frontiere recunoscute de unii dintre vecinii săi.

Summitul de la Bucureşti, cel mai mare din istoria NATO

Cele mai importante decizii ale NATO se iau în cadrul summiturilor, întâlniri la nivel înalt la care participă, în principiu, toţi şefii statelor membre ale Alianţei, ai ţărilor partenere şi a partenerilor globali, nefiind organizate la un anumit interval de timp prestabilit. Locaţia este aleasă după ce miniştrii de Externe şi Afaceri interne, precum şi ambasadorii statelor membre ale NATO, ajung la un acord, după o evaluare atentă.

În ultima perioadă, summiturile au fost organizate în raport cu anumite semnificaţii: în anul 1999, ţările membre ale NATO s-au întâlnit la Washington pentru a marca cea de-a 50-a aniversare a semnăriii Tratatului Nord-Atlantic. Un alt summit important a fost cel organizat la Istanbul, în 2004, unde a fost lansat un proiect de iniţiativă prin care se doreşte o apropiere a NATO de ţările asiatice.

Au mai fost organizate summituri în anul 1991, la Roma, când s-a dat o nouă direcţie după Războiul Rece, în 1994 la summitul de la Bruxelles a fost introdusă iniţiativa Parteneriatului pentru Pace (Partnership for Peace). Au urmat alte întâlniri la cel mai înalt nivel a ţărilor membre şi partenere NATO în 1997, la Madrid şi Paris, Praga a fost gazda aummitului din 2002 şi Istanbulul, al celui din 2004. Ulterior, la o diferenţă de doi ani a mai fost organizat un summit NATO, de data aceasta în capitala Letoniei, Riga.

Summitul Alianţei Nord-Atlantice organizat la Bucureşti este cel mai mare eveniment politic al anului şi va atrage atenţia întregii lumi asupra României, oferind deci o vizibilitate de care nu a mai beneficiat până acum ţara noastră. Vor fi prezenţi aproximativ 3.000 de delegaţi, în frunte cu cei mai puternici oameni ai planetei: 24 de şefi de stat, 26 de şefi de guverne şi 86 de demnitari cu rang de ministru.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!