Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Teologie și spiritualitate Sinaxar Aducerea moaştelor Sf. Ier. Atanasie cel Mare; Sf. Ier. Atanasie al III-lea (Patelarie), Patriarhul Constantinopolului; Sf. Matrona de la Moscova

Aducerea moaştelor Sf. Ier. Atanasie cel Mare; Sf. Ier. Atanasie al III-lea (Patelarie), Patriarhul Constantinopolului; Sf. Matrona de la Moscova

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Sinaxar
Un articol de: Pr. Ştefan Sfarghie - 02 Mai 2024

Sfântul Ierarh Atanasie s-a născut la sfârşitul secolului al 16-lea în insula Creta. După moartea tatălui său s-a călugărit la metocul sinaitic din Iraclion, primind numele Atanasie. Prin 1626 a venit în Ţara Românească, ca dascăl, unde va traduce Psaltirea în limba greacă populară. În 1631 este ales Mitropolit al Tesalonicului, iar în 1634 este aşezat, pentru puţină vreme, în scaunul de Patriarh al Constantinopolului, în locul Patriarhului Chiril Lucaris. Necredincioşii îl vor sili să plece din scaun, aşa că Sfântul Atanasie Patelarie a plecat în Moldova, unde a fost ajutat de domnitorul Vasile Lupu, care l-a trimis la Mănăstirea „Sfântul Ierarh Nicolae” din Galaţi. Ajungând bătrân şi bolnav în Rusia, a primit multe daruri de la Patriarhul Nicon (1652-1666). Apoi, s-a aşezat la Mănăstirea „Schimbarea la Faţă” din Magarsk, Ucraina, unde a şi trecut la Domnul, la 5 aprilie 1654 (a treia zi de Paşti). La începutul secolului al 20-lea, sfintele sale moaşte au fost duse la Harkov. În 2004, la 350 de ani de la moartea Sfântului Atanasie, a fost adusă de la Harkov la Galaţi o părticică din cinstitele sale moaşte. 

Astăzi, Biserica noastră o prăznuieşte pentru prima dată pe Sfânta Matrona de la Moscova. Hotărârea a fost luată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, reunit în şedinţă joi, 15 februarie 2018, în Reşedinţa Patriarhală. Sfânta Matrona s-a născut în anul 1881, în satul Sebino din ţinutul rusesc Tula. Până să o nască, mama sa se gândea să o ducă la orfelinat, însă la scurt timp i s-a arătat în vis o pasăre albă cu chip de om şi cu ochii închişi, aşezată pe mâna ei dreaptă. Luând visul acesta drept semn de mustrare, femeia temătoare de Dumnezeu a renunţat să-şi mai lase copila la orfelinat. Deşi s-a născut fără vedere, mama sa a iubit-o nespus de mult. Sfânta Matrona a fost o mare rugătoare, cunoscând gândurile ascunse ale oamenilor. Ajungând la vârsta maturităţii, îi povăţuia pe semeni izbăvindu-i de mâhniri şi necazuri şi vindecându-i de boli. La 2 mai 1952, s-a mutat la cereştile lăcaşuri, iar la 8 martie 1998 au fost descoperite moaştele sale nestricate, răspândind bună mireasmă, care au fost aşezate în Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” din Moscova.