Actualitate socială
„Test de competenţă bancară” pentru doritorii de credite

„Test de competenţă bancară” pentru doritorii de credite

Cristina Zamfirescu, 27 Iunie 2018

Patru bănci vor să implementeze un test pentru clienţii care vor să ia credite. Testul de competenţă bancară, lansat de Centrul Român de Politici Economice, nu va avea consecinţe asupra acordării sau nu a unui credit, ci are ca scop informarea potenţialilor beneficiari de credite care vor face alegeri în cunoştinţă de cauză. Pe de altă parte, adoptând acest test, băncile se vor implica în explicarea noţiunilor bancare clienţilor şi nu vor mai putea fi acuzate că vând produse insuficient înţelese.

Testul este disponibil atât pentru domeniul creditului imobiliar, cât şi pentru cel al creditului de consum.

„Să vă spun cum a luat naştere acest test. Eu, mai în glumă, mai în serios, acum vreo patru ani, la o conferinţă de educaţie financiară, am lansat această idee «de ce nu ar face băncile, aşa cum se dă certificatul de conducere auto, cum iei carnetul auto, de ce nu ar face băncile un test pentru clienţii care vor să ia credite». Atunci ideea a stârnit multă ironie, (...) dar ne-am decis anul trecut să trecem de la vorbe la fapte. În sensul că, împreună cu colegii mei de la CEROPE, am pornit la elaborarea acestui test”, a precizat Valentin Lazea, preşedinte al Comitetului director al Centrului Român de Politici Economice (CEROPE), luni, la lansarea Testului de competenţă bancară.

Acesta a menţionat că testul este format din două părţi. O parte este un manual, care constă dintr-un set de 100 de întrebări cu câte două, trei sau patru răspunsuri, dintre care unul singur este corect. Acesta va fi afişat pe site-ul băncilor şi va fi accesibil în mod gratuit. Oricine va putea, accesând site-ul oricăreia dintre băncile care participă la proiect, să „să se joace” cu cele 100 de întrebări. „Pentru că oamenii în ziua de astăzi nu vor nici să muncească foarte mult, nici să înveţe foarte mult, vor «să se joace» în principiu, noi le oferim ceea ce vor. Adică să se joace”, a subliniat Lazea, potrivit Agerpres.

După „joaca” cu setul de întrebări, în partea a doua a testului, un program informatic extrage 10 întrebări din cele 100 şi le afişează celui doritor să finalizeze testul. Dacă acesta răspunde corect la cel puţin 8 întrebări, primeşte un certificat de competenţă bancară. Un demo al testului este accesibil pe tcb.cerope.ro.

Lazea, care este şi econo­mist-şef al BNR, susţine că, în acest fel, băncile se implică în informarea clienţilor şi nu mai pot fi acuzate că vând produse insuficient înţelese, iar clientul devine informat şi poate să facă alegeri în cunoştinţă de cauză. El a mai precizat că testul nu are rolul de a tria clienţii şi nu are consecinţe asupra acordării sau nu a unui credit. Unele bănci au decis să utilizeze testul ca un training, iar altele şi pentru a acorda un scoring.

Cele patru bănci care au anunţat că vor să implementeze programul până la finalul acestei veri sunt BCR, BRD, OTP Bank şi Rai­ffeisen Bank, dar încă alte trei sunt interesate de acest proiect.

„Întrebarea de bază care mi-a fost pusă şi mie de către chiar colegii din CEROPE la început a fost: domnule, dar de ce ar trebui un om care achiziţionează un produs bancar să ştie ceva despre acel produs bancar, mai mult decât ştie omul care se duce să cumpere un televizor despre televizoare. (...) Eu vă dau răspunsul meu. Dacă 10.000 de oameni care cumpără televizor dau greş în alegerea lor, ei nu se vor duce în stradă să protesteze şi nu vor deveni masă de manevră pentru orice populist care agită nişte sloganuri. Dacă însă 10.000 de oameni care cumpără un produs bancar nu înţeleg despre ce e vorba şi dau greş, ei se vor duce în stradă şi vor deveni masă de manevră”, a mai spus reprezentantul CEROPE, o organizaţie nonguvernamentală românească, activă încă din anul 1998, având ca interes principal sfera economică a guvernării.

Pe de altă parte, ieri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a dat din nou asigurări că Banca Naţională nu are intenţia de a descuraja creditarea, ci este interesată de o creditare sănătoasă, echilibrată pe componente şi sustenabilă, care să devină un motor al creşterii economice durabile.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!