Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Regionale Transilvania Tot mai mulţi vizitatori la locaşurile de cult maramureşene

Tot mai mulţi vizitatori la locaşurile de cult maramureşene

Galerie foto (5) Galerie foto (5) Transilvania
Un articol de: Ziarul Lumina - 09 Feb 2018

Cimitirul Vesel din Săpânţa, Mânăstirea Bârsana şi Muzeul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei din municipiul Sighetu Marmaţiei au fost printre cele mai vizitate obiective turistice din judeţul Maramureş în 2017. Un număr tot mai mare de vizitatori ai judeţului practică turismul cultural sau religios, vizitând cele opt biserici din lemn aflate în patrimoniul mondial UNESCO, alături de mănăstirile Rohia, Moisei, Peri-Săpânţa şi Prislop.

Zeci de mii de turişti români şi străini au vizitat în anul 2017 trei dintre cele mai cunoscute obiective din judeţ - Muzeul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, Mănăstirea Bârsana şi Cimitirul Vesel din Săpânţa, conform purtătorului de cuvânt al Consiliului Judeţean (CJ) Maramureş, Amalia Babici Man.

„Turiştii au fost interesaţi de trecutul obiectivelor vizitate, istoria lor în contextul naţional şi unicitate. În vârful celor mai vizitate se află Cimitirul Vesel din Săpânţa, fiind vizitat numai în perioada sezonului de vară de aproape 10.000 de români şi străini”, a spus Amalia Babici Man, citată de Agerpres.

De asemenea, „promovarea Maramureşului ca destinaţie turistică este susţinută de administraţia judeţeană la cele mai importante târguri de turism din ţară şi Europa, în paralel cu o dezvoltare continuă a principalelor drumuri naţionale şi judeţene care permit accesul rapid spre orice punct de interes din judeţ. În ultimii trei ani, sute de kilometri de drum judeţean şi naţional au fost în proces de reabilitare, modernizare şi extindere, în ideea îmbunătăţirii infrastructurii rutiere, dar şi pentru a contribui, printre altele, la susţinerea unei domeniu economic important, care își aduce aportul la bugetul local, aşa cum e turismul”, conform celor precizate de Amalia Babici Man.

De asemenea, preşedintele Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural - ANTREC Maramureş, Livia Sima, a menţionat că sezoanele iarnă-vară sunt cele mai prielnice unui turism de performanţă pentru afacerile în domeniu.

„Sezonul de vară, începând cu luna iunie, până la sfârşitul lunii septembrie, aduce în Maramureş mii de turişti. În ultimii cinci ani se observă o creştere semnificativă a românilor care aleg ca destinaţie de vacanţă Maramureşul, într-un circuit combinat cu Bucovina, iar turiştii străini aleg două variante: Maramureş-Bucovina-Delta Dunării sau Braşov-Bucovina-Maramureş. Turiştii români care ajung vara în Maramureş aleg maşina personală ca mijloc de deplasare, iar în cazul familiilor cu copii, pe traseu sunt vizitate şi alte obiective din Transilvania”, a spus Livia Sima, citată de Agerpres.

Aceasta a mai menţionat că, anual, un număr tot mai mare de vizitatori ai judeţului practică turismul de nişă - cultural sau religios, vizitând cele opt biserici din lemn aflate în patrimoniul mondial UNESCO, mănăstirile Rohia, Moisei, Peri-Săpânţa şi Prislop.

„Turismul de nişă aduce anual în Maramureş mii de persoane care doresc să viziteze mănăstirile ortodoxe sau greco-catolice, însă un loc aparte în programul acestora îl ocupă vizitarea celor opt biserici din lemn aflate în patrimoniul UNESCO. Din păcate, această categorie de turişti doar trece prin judeţ, pentru a vizita, şi prea puţini rămân mai multe zile pentru a vizita sau a se recrea în alte puncte. Sunt excursii organizate cu ghid, care vin special numai pentru acest gen de obiective”, a mai spus Livia Sima.

În context, purtătorul de cuvânt al CJ Maramureş, Amalia Babici Man, a mai menţionat că, după redeschiderea aeroportului internaţional Baia Mare, atât turiştii români, cât şi cei străini, care îşi permit o călătorie cu avionul, vor scurta timpul de ajungere la destinaţie pentru o vacanţă programată în Maramureş, conform Agerpres.