Cultură
Tradiţiile româneşti, cinstite la Sibiu

Tradiţiile româneşti, cinstite la Sibiu

ştefan Mărculeţ, 09 August 2013
Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului este animat în acest sfârşit de săptămână de două sărbători ale tradiţiilor populare, ajunse la ediţii festive şi care adună aproximativ 200 de meşteri populari din toată ţara şi delegaţii din trei judeţe şi din diaspora. Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare şi Târgul Creatorilor Populari din România marchează în acest an împlinirea celor 50 de existenţă a muzeului din Dumbrava Sibiului. 
 
Din luna august, muzeul sibian îşi deschide porţile pentru câteva manifestări deosebite, prin care obiceiurile, meşteşugurile, artele populare şi religioase din toate zonele folclorice ale ţării şi din comunităţile româneşti din afara graniţelor sunt cinstite atât de cei care şi-au închinat viaţa pentru a le conserva şi transmite mai departe, cât şi de miile de vizitatori şi turişti. Primele două evenimente de anvergură prin care se deschide seria de sărbători ale muzeului în aer liber au debut vineri, 9 iulie, când meşteri populari din toată ţara, maeştri culinari, artişti populari, actori, interpreţi populari şi mulţi invitaţi au transformat Dumbrava Sibiului într-o adevărată capitală a tradiţiilor şi meşteşugurilor populare româneşti.
 
Prima dintre acestea, Târgul Creatorilor Populari din România, a ajuns la cea de-a 30 ediţie şi adună peste 200 de meşteri populari, care prezintă, expun şi vând obiecte brodate, ţesute, sculptate, pictate sau de olărit. 
 
„În aceste trei zile prezentăm vizitatorilor, publicului sibian şi turiştilor viaţa autentică a satului românesc. Cele două manifestări din aceste zile sunt un adevărat maraton cultural“, a spus directorul Complexului Muzeal ASTRA, Valeriu Olaru, la conferinţa de presă dinaintea manifestărilor.

Arte religioase la Biserica din Bezded

Cea de-a doua manifestare din acest sfârşit de săptămână este Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare, ajuns la cea de-a XI-a ediţie. 
 
Pentru prima dată, festivalul este finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, cu suma de 55.000 de lei, după cum a spus directorul Complexului Muzeal ASTRA, Valeriu Olaru. Evenimentul este organizat după modelul Festivalului Folcloric „Smithsonian“ din Washington D.C., la care România a participat pentru prima dată în 1999. În 2001, Complexul Muzeal ASTRA a organizat pentru prima dată festivalul românesc. Programul are mai multe secţiuni, între care arte religioase, desfăşurate la Biserica din Bezded. Aici, după cum ne-au explicat organizatorii, un grup de maici şi de călugări vor prezenta publicului câteva cruci pictate şi alte obiecte religioase. Un grup de copii din Slimnic, judeţul Sibiu, vor participa la manifestare şi vor expune câteva dintre obiectele religioase confecţionate în cadrul atelierelor din parohia sibiană. 
 
Programul festivalului va mai cuprinde şezători, cântece populare, obiceiuri din viaţa satului, toate cu specificul judeţelor Bihor, Mehedinţi şi Călăraşi, dar şi din Negotin, Serbia. Spectacole deosebite sunt oferite în aceste zile de Teatrul „Aurel Elefterescu“ din Călăraşi, care a pus în scenă câteva dintre poveştile lui Ion Creangă, cum ar fi „La cireşe“ sau „Pupăza din tei“. Toate acestea au loc într-un autentic ambient tradiţional, iar în spatele acestora stau câteva zeci de angajaţi ai ASTRA, care au făcut posibile aceste manifestări.

Expoziţie dedicată insulei Ada Kaleh

La Casa Hermes din Piaţa Mică a Sibiului s-a vernisat ieri, 9 iulie, expoziţia „Ada Kaleh. Insula din suflet“, prin care se redă imaginea insulei de pe Dunăre, din zona Orşova, acoperită de ape în anii â70, în urma construcţiei barajului Porţile de Fier. Expoziţia este rodul cercetărilor efectuate de Complexul Muzeal ASTRA şi Muzeul Ţăranului Român din Bucureşti. Fotografii inedite din viaţa comunităţilor de pe Insula Fortăreaţă, artefacte, ilustraţii, cărţi poştale, delicatese turceşti, sunt doar câteva dintre obiectele ce alcătuiesc expoziţia de la Sibiu. 
 
Pentru mulţi uitată, insula Ada Kaleh a rămas vie în amintirea nu doar a celor ce au trăit acolo, ci şi a cercetătorilor, a etnologilor, a tuturor oamenilor fascinaţi de viaţa din fosta insulă. Aşa cum au spus organizatorii, expoziţia este o datorie morală a societăţii actuale de a-şi aduce aminte şi de a cinsti memoria oamenilor din insula de pe Dunăre.
 
„Această expoziţie este un remember a ceea ce a fost civilizaţia, farmecul şi frumuseţea acestei minunate insule din zona Porţile de Fier I, care a suferit şi a fost sacrificată în urma ridicării primului baraj de pe Dunăre. Acum, insula se află la 40 de metri sub apă. Sunt expuse lucruri care se leagă de suflete oamenilor, care încă ţin minte copilăria şi viaţa de atunci. Se face un schimb sufletesc prin aceste obiecte expuse“, a spus directorul Complexului Muzeal ASTRA, Valeriu Olaru.

Cetate din secolul al XVIII-lea

În cadrul expoziţiei sunt surprinse aspectele esenţiale din viaţa de pe insulă, dar şi din istoria acesteia. În stăpânire habsburgică şi turcă, insula a avut nume precum Cerne, Erythia, Continusa, Noua Orşovă sau Porizza. Vizitatorii află din expoziţie că insula avea aproximativ 500 de oameni în momentul evacuării. Aceste familii au trăit drama de a se muta la zeci, poate sute de kilometri distanţă faţă de locul unde s-au născut şi au crescut, iar mulţi dintre ei şi-au pierdut minţile odată cu agoniseala de o viaţă. Mai aflăm de aici că oamenii locuiau pe insulă într-o comunitate închegată, din care nu lipseau lăcaşurile de cult, două fabrici, magazine etc. Insula atrăgea anual mii de turişti, fermecaţi de vegetaţia mediteraneană, de bunătăţile culinare şi de viaţa oamenilor de aici. Cetatea fortăreaţă a fost zidită în secolul al XVIII-lea, cu specific austriac şi la acel moment era una dintre cele mai complexe construcţii de acest fel din Europa. Istoria a făcut din insula cetăţii fortificate, o insulă a paradisului, apoi una uitată de lume şi în cele din urmă, insula de sub ape.
 

Galerie foto:
Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!