Sănătate
Tratamente naturiste pentru afecțiunile de vară

Tratamente naturiste pentru afecțiunile de vară

Migrenele, leșinul canicular și răul de călătorie pot fi combătute cu produse din plante, tratament completat cu o alimentație pe bază de fructe și legume consumate într-o cantitate mai mare. Printre acestea se numără cireşe, vişine, caise, piersici, varză, mărar. La fel de benefică este și mierea de albine, câte o lingură la fiecare masă.

Migrenele sunt crize de scurtă sau lungă durată care apar la persoanele mai sensibile şi mai puţin adaptate condiţiilor naturale cu temperaturi ridicate şi insolaţii puternice.

Starea generală a bolnavului devine proastă, cu o culoare specifică a pielii şi se manifestă în două direcţii; fie prin apatie, anxietate (frică), oboseală, somnolenţă şi absenţă faţă de problemele celor din jur, fie printr-o excitare exagerată până la stare de isterie, însoţită de furnicături, înţepături, amorţeli, înţepeniri ale membrelor sau cârcei în diferite părţi ale corpului.

În terapia cu plante medicinale şi aromatice, pe primul loc se situează uleiul de lavandă, care se diluează (patru picături în 150 ml apă), sau tinctură alcoolică de lavandă, cu care se ung tâmplele şi fruntea. Aceleaşi acţiuni vor avea masajele locale, timp de 5-10 minute, pe frunte, tâmple, ceafă şi tălpi, cu un amestec de uleiuri eterice din brad, pin, mentă şi fenicul, pe substrat de glicerină şi alcool. Aceste uleiuri eterice vor putea fi mirosite profund şi repetat de către bolnav, prin îmbibarea unui tampon de vată ce se ţine în jurul nasului.

În consumul intern, efecte sedative au infuziile din flori de tei, muşeţel, lavandă, soc, iasomie, frunze de mentă, Gingko biloba, roiniţă şi rozmarin, luate separat sau în amestec, cu adaos de bitter suedez, herba de sunătoare, sovârv şi patlagină, fructe de ienupăr, anason, chimion şi conuri de hamei. În timpul crizelor cu ameţeli şi tulburări de echilibru se va lua tinctură de păducel, valeriană şi talpa-gâştei (câte 15-20 picături de 3 ori pe zi).

Tratamentul extern recomandă comprese reci pe frunte şi tâmple, cu infuzii sau tincturi de Gingko biloba, mentă, melisă, băi de mâini şi picioare cu infuzii de lavandă, mentă, roiniţă, pătrunjel, păducel, muşeţel şi inhalaţii cu aburi din oţet de mere amestecat cu infuzie de busuioc. Aceste tratamente vor fi urmate de un somn prelungit, într-o cameră întunecoasă, bine aerisită şi cu temperatură moderată.

În funcţie de sezon, se vor consuma cantităţi mai mari de cireşe, vişine, caise, piersici, varză, mărar, miere de albine (câte o lingură la fiecare masă). Se vor evita din alimentaţie carnea de porc, vânat, crustacee, grăsimile animale, ouă, condimente, ciocolată şi băuturi alcoolice.

Leşinul canicular

După expunere îndelungată la soare, unele persoane, îndeosebi vârstnice, pot manifesta cazuri grave de îmbolnăviri, respectiv lipotimii şi sincope.

Lipotimiile sunt leşinuri uşoare, cu o stare prelungită de letargie, fără pierderea totală a funcţiilor vitale. În situaţii-limită apar sincopele care constau în încetarea bruscă a activităţii inimii şi a respiraţiei. Pacientul este extrem de palid, fără reflexe şi reacţii la nici un stimul. După câteva minute, persoana îşi poate reveni la funcţiile vitale normale, dacă se acţionează cu un prim ajutor în restabilirea respiraţiei şi a funcţiilor cardiovasculare (se face respiraţie gură la gură, se apasă uşor pe inimă, se stropeşte corpul cu apă proaspătă şi i se dă să miroasă uleiuri eterice de lavandă şi mentă).

Răul de călătorie şi de munte

În timpul unor deplasări cu autobuzul, automobilul, avionul, vaporul, mai ales pe vreme foarte călduroasă, unele persoane acuză greţuri, vărsături, transpiraţii reci, paloare şi hipersalivaţie. Pentru a evita aceste reacţii, cu o zi-două înainte de plecare în călătorie lungă se vor bea ceaiuri de cimbrişor sau de valeriană (câte trei căni pe zi), iar cu două-trei ore înainte de pornire se va lua o mică gustare cu alimente solide şi uşor digerabile.

În autobuz sau autoturism, persoanele sensibile nu vor ocupa locurile din spatele maşinii, unde există şi miros de benzină. Plecarea va avea loc dimineaţa, după un somn de cel puţin 7 ore. Pe drum se interzic băuturile alcoolice, medicamentele tranchilizante şi mai ales fumatul, care reduce oxigenarea creierului, înceţoşează vederea, produce oboseală şi diminuează reflexele. Conducătorul vehiculului va lua măsuri speciale pentru a evita oboseala, stările de excitaţie, excesul de viteză sau adormitul la volan.

Alte persoane resimt răul de munte, la altitudini mari, frecvent peste 2.000 metri, din cauza rarefierii aerului oxigenat. În ajunul ascensiunii pe munte se recomandă repaos, evitarea meselor copioase, a fumatului şi a băuturilor alcoolice. În timpul urcării vor fi evitate eforturile fizice prea mari, iar ascensiunile vor fi graduate în trepte zilnice de 300-400 m altitudine, pentru acomodarea organismului cu diferenţele de înălţime.

Este bine ca persoanele în vârstă şi cardiacii să evite deplasările de cursă lungă şi să poarte, în mod obligatoriu, capul acoperit. La apariţia unor simp­tome grave, persoana va fi deplasată la altitudini mai coborâte, fie într-un vehicul fie pe targă, eventual cu administrare de oxigen.

În călătoriile pe mare pot să apară greţuri, vărsături puternice şi prelungite care dispar după 2-3 zile. Persoanele cu rău de mare vor consuma mult ceai de măghiran şi vor fi fricţionate, pe frunte şi ceafă, cu oţet sau ulei eteric de mentă.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!