Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Regionale Oltenia Trei locaşuri de închinare îşi aşteaptă ziua hramului

Trei locaşuri de închinare îşi aşteaptă ziua hramului

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Oltenia
Un articol de: Pr. Ioniță Apostolache - 07 Septembrie 2015

Săptămâna aceasta, credincioşii din Arhiepiscopia Craiovei pot participa la hramurile a două aşezăminte monahale de tradiţie în Oltenia. De praznicul Naşterii Maicii Domnului, sărbătorit mâine, 8 septembrie, Mănăstirea Maglavit îşi cinsteşte ocrotitoarea, iar miercuri, 9 septembrie, Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana vor fi sărbătoriţi în chip deosebit la Mănăstirea Logreşti din Târgu Jiu şi Harşu din Craiova.

Ca în fiecare an, cele două sărbători de la începutul anului bisericesc, Naşterea Maicii Domnului (pe 8 septembrie) şi prăznuirea Sfinţilor Părinţi Ioachim şi Ana (9 septembrie), sunt întâmpinate de sute de pelerini din întreaga Oltenie, care vin să înalţe rugăciune în mănăstirile Maglavit şi Logreşti. În mijlocul lor va poposi Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, care va săvârşi Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie.

Din istoria Mănăstirii Maglavit

Istoria şi tradiţia celor două vetre monahale au câştigat valoare prin pilda credinţei de care înaintaşii noştri s-au îmbogăţit, dobândind de la Dumnezeu multe şi bogate daruri duhovniceşti. La Maglavit paşii pelerinilor au început să curgă acum mai bine de şaptezeci de ani. Mii şi mii de credincioşi au auzit „la buturugi” chemarea lui Dumnezeu, deopotrivă cu ciobanul Petrache Lupu, martorul mai multor teofanii. Mesajul şi povestea sa s-au făcut auzite în ţara întreagă şi, mai mult decât atât, au trezit la credinţă pe cei ce erau suferinzi şi dornici să vadă cu ochii lor şi să audă cu urechile lor binecuvântarea şi darul lui Dumnezeu. Astfel, într-un timp relativ scurt, Maglavitul a devenit cel mai mare loc de pelerinaj din România. Împreună cu preotul Nicolae Bobin, Preasfinţitul Vartolomeu Stănescu, Episcopul de Râmnic din vremea aceea, a hotărât ridicarea pe aceste locuri a unei mănăstiri care să marcheze minunile întâmplate aici. Piatra de temelie a fost aşezată la data de 14 septembrie 1935, în prezenţa arhiereului râmnicean şi a peste o sută de mii de credincioşi. Lucrările au fost stopate de instaurarea regimului comunist şi reluate după Revoluţia din decembrie 1989. Prin strădania părintelui protosinghel Vladimir Dărângă, actualul eclesiarh al Catedralei Mitropolitane din Craiova şi fostul stareţ al mănăstirii, a fost ridicată biserica, au fost construite corpurile de chilii şi zidul împrejmuitor. Actualmente Mănăstirea Maglavit este aşezământ monahal de maici, stareţă fiind monahia Maria.

„Grădina Maicii Domnului”

Dincolo de firul istoriei, la Maglavit rămân vii cinstirea şi dragostea pe care credincioşii olteni le aduc an de an Maicii Domnului. Este felul lor de a arăta recunoştinţă celei care de la naştere a fost rânduită să fie „mântuirea neamului nostru”. Evlavia credincioşilor a rămas peste vreme cel mai bun teolog, tradiţia străbună identificând plaiurile şi ţara noastră drept „Grădină a Maicii Domnului”. Despre aceasta vorbea IPS Părinte Mitropolit Irineu la unul din hramurile de toamnă ale Mănăstirii Maglavit. „Biserica noastră o cinsteşte astăzi pe Prea­sfânta Născătoare de Dumnezeu, Maica tuturor credincioşilor, Maica Luminii, Împărăteasa Cerurilor şi a Pământului. Mijlocitoare şi mereu ajutătoare, ea veghează în viaţa noastră şi nu se poate depărta de cei care formează Trupul tainic al Mântuitorului Hristos. Aşa cum nu există ceva în trupul nostru de care să nu avem trebuinţă, la fel şi în Sfânta Biserică nimeni nu este dat la o parte. În acest spaţiu sacru, Sfânta Fecioară ne primeşte ca pe copiii săi pentru că suntem pecetluiţi cu numele Fiului ei, aşa cum ne spune Sfântul Apostol Pavel: «Câţi în Hristos v-aţi botezat, în Hristos v-aţi şi îmbrăcat» (Galateni 3, 27). Aşadar, ne asemănăm Prea­sfintei Născătoare pentru că suntem chemaţi să ascultăm şi să primim Cuvântul lui Dumnezeu în sufletele noastre pentru a rodi fapte vrednice de laudă, bine primite în Împărăţia cerurilor ... Evlavia neamului nostru faţă de Maica Domnului a fost exprimată dintotdeauna prin ridicarea de mănăstiri şi biserici în cinstea ei şi prin primirea sfântului său nume la Botez. De aceea România a fost supranumită «Grădina Maicii Domnului»” (Cuvânt de învăţătură, rostit la praznicul Mănăstirii Maglavit din 8 septembrie 2011).

Hramul Mănăstirii Târgu Logreşti

Miercuri 9 septembrie, când Biserica Ortodoxă îi cinsteşte pe Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana, Mănăstirea Târgu Logreşti îşi serbează hramul. Biserica mănăstirii este aşezată pe malul drept al râului Amaradia, în localitatea Târgu Logreşti, la limita teritorială a judeţelor Gorj şi Vâlcea. Primul aşezământ monahal datează din 1718 şi a fost ridicat din lemn. Biserica din zid a fost construită mai târziu, în anul 1769, şi închinată ca metoh al Episcopiei Râmnicului. Viaţa monahală a fost întreruptă în repetate rânduri din cauza secularizării averilor mănăstireşti şi a celor două războaie mondiale. Abia în 1940, obştea a fost reînfiinţată la iniţiativa Mitropolitului Olteniei, Nifon Criveanul. Tot în acest an biserica mănăstirii a fost resfinţită şi aşezată sub patronajul Sfinţilor Părinţi Ioachim şi Ana. În timpul regimului comunist, mănăstirea a fost din nou închisă. S-a reînfiinţat abia în 1992 cu ajutorul monahiilor de la Mănăstirea Polovragi.
De-a lungul timpului au mai fost executate lucrări de restaurare şi reconsolidare la biserică, la chiliile vieţuitoarelor şi la dependinţele existente. Osteneala acestei laborioase lucrări a fost purtată de maica Fevronia, stareţa mănăstirii, laolaltă cu maicile din întreaga obşte. Răsplata a venit chiar în ziua prăznuirii Sfinţilor Ioachim şi Ana, la zece ani de la ultima resfinţire, când întregul aşezământ monahal de la Târgu Logreşti a fost resfinţit de IPS Părinte Mitropolit Irineu. Aşa se face că anul acesta, de hram, s-au împlinit doi ani de când sfântul locaş a fost reînnoit cu slujbă aleasă şi binecuvântări arhiereşti.

Parohia Harşu din Craiova, în veşmânt de sărbătoare

Praznicul Sfinţilor Ioachim şi Ana va fi primit cu bucurie şi de credincioşii craioveni, care se vor afla la Biserica Harşu, cu prilejul hramului. Biserica Harşu din Craiova este închinată Sfinţilor Părinţi Ioachim şi Ana şi Sfântului Mare Mucenic Haralambie. Este monument istoric, numărându-se printre cele mai de seamă locaşuri de închinare din Arhiepiscopia Craiovei. În actualitatea vieţii filantropice şi catehetice s-au înrădăcinat cu timpul mai multe activităţi, organizate de fiecare dată cu mare folos duhovnicesc pentru credincioşi, tineri şi vârstnici deopotrivă: Serile Harşu, şcoala de vară, darurile pentru săraci sau parteneriatele cu şcolile şi grădiniţele din parohie.