Un sfert din studenţii de la „Cuza“ sunt dezamăgiţi de universitate

Oana Rusu, 19 Noiembrie 2007

▲ Studenţii Universităţii „Al. I. Cuza“ se declară nemulţumiţi de dotarea sălilor şi de condiţiile de cazare, potrivit unui amplu barometru realizat în rândul a peste 7.000 de studenţi ai Universităţii ▲ Barometrul „Student la Cuza“ 2007 prezintă opiniile studenţilor asupra unor teme precum activitatea didactică, cea de secretariat, dotările sălilor, ale căminelor, burse, asociaţii studenţeşti etc. ▲ Prin complexitatea întrebărilor şi a numărului de studenţi intervievaţi, barometrul este cel mai amplu studiu realizat într-o universitate din România ▲ Sondajul a fost efectuat de cadre didactice şi studenţi de la Catedra de Sociologie şi Asistenţă Socială, din cadrul Facultăţii de Filosofie, sub coordonarea prof. univ. dr. Luminiţa Iacob ▲

Studiul s-a desfăşurat în perioada 11 mai – 11 octombrie 2007 în cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“ Iaşi, iar populaţia vizată a fost constituită din studenţii tuturor facultăţilor Universităţii. Conform celor precizate de Gabriela Irimescu, din cadrul Facultăţii de Filosofie, Catedra de Sociologie şi Asistenţă Socială, acest Barometru este singurul sondaj de o asemenea anvergură care s-a realizat într-o universitate din România. Autorii studiului sunt conf. univ. dr. Gabriela Irimescu, asis. univ. drd. Adrian Lupu, studenţii Alexandru-Cosmin Apostol şi Roxana-Mihaela Vasiliu. Operatori de teren au fost 180 studenţi ai Facultăţii de Filosofie, specializarea Comunicare şi Relaţii Publice, iar operatorii de introducere a datelor au fost studenţi de la secţia de Sociologie din cadrul aceleaşi facultăţi.

Cei mai mulţi studenţi care au participat la acest studiu provin din judeţul Iaşi (37,2%), următorul procent fiind alocat celor din Botoşani (11,2%). 11% dintre studenţii repondenţi sunt din judeţul Vaslui, 10% din Neamţ şi 8,9% din Suceava.

Studenţii de la „Cuza“ îşi apreciază profesorii

Astfel, conform acestui studiu, activitatea cadrelor didactice la cursuri şi seminarii este foarte apreciată de studenţii UAIC (opinii bune şi foarte bune: 88,1%, respectiv 87,9%). Studenţii sunt de părere că profesorii recomandă bibliografie actuală (77,9%) şi prezintă informaţii utile (82,8%). Conform celor precizate de Gabriela Irimescu de la Catedra de Sociologie a Facultăţii de Filosofie, respondenţii au identificat şi o serie de disfuncţii, precum gradul redus de accesibilitate la materialele bibliografice şi neimplicarea studenţilor în activităţile de cercetare conduse de profesor.

De remarcat este faptul că 27,8% din numărul total al celor care au afirmat că sunt satisfăcuţi în foarte mică măsură de faptul că au ales Universitatea „Cuza“ consideră actul didactic din timpul orelor de curs ca fiind slab sau foarte slab.

În schimb, cei care au susţinut că sunt satisfăcuţi în foarte mare măsură de faptul că au optat pentru „Cuza“ sunt şi cei mai mulţumiţi de activitatea de curs (94,3%) şi seminar (93,1%), după cum se arată în Barometru.

Conform Barometrului, 76% dintre studenţi sunt mulţumiţi că au ales Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“, a cărei imagine este apreciată a fi bună şi foarte bună de 88% dintre cei intervievaţi. În comparaţie cu studiul similar realizat în anul 2006, imaginea universităţii a înregistrat cea mai semnificativă creştere pozitivă, cu o diferenţă de 13 procente.

În general, satisfăcuţi de alegerea facultăţii pe care o urmează

În ceea ce priveşte măsurarea gradului de satisfacţie a studentului respondent faţă de alegerea Universităţii „Cuza“ în funcţie de mediul de rezidenţă, nu se observă diferenţe semnificative pentru cele două categorii, atât studenţii din mediul urban cât şi cei din rural considerând în proporţie de 4% că sunt foarte nemulţumiţi de opţiunea făcută. 58,7% dintre studenţii de la oraş sunt mulţumiţi în mare măsură, proporţia celor din mediul rural vi-a-vis de acest aspect fiind de 59,3%.

Referitor la distribuţia pe facultăţi a gradului de satisfacţie, în foarte mare măsură şi foarte mică măsură. 28,8% dintre respondenţii din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie consideră că UAIC constituie o alegere pozitivă. Pe a doua poziţie se situează Facultatea de Teologie Ortodoxă (22,7% din studenţii participanţi la studiu din cadrul acestei facultăţi), fiind urmată de Facultatea de Drept în cadrul căreia 21,7% dntre studenţi sunt foarte mulţumiţi. Cât priveşte categoria în foarte mică măsură, 8,9% dintre studenţii de la Facultatea de Teologie Romano-Catolică au optat pentru aceasta, 8,7% dintre cei de la Litere şi 7,8% dintre respondenţii de la Chimie, după cum arată Barometrul.

Corelarea gradului de satisfacţie cu anul de studiu, denotă următoarele rezultate: cei mai mulţi dintre studenţii care sunt mulţumiţi în mică măsură de alegerea Universităţii „Cuza“ sunt în anii terminali (18,1% dintre studenţii din anul 3 şi 18,2% dintre cei din anul 4). Situaţii similare se întâlnesc şi în cazul variantei de răspuns în foarte mică măsură: 5,5% dintre studenţii din anul 3 şi 6% din anul 4. Aceste rezultate reflectă faptul că pe măsură ce înaintează în anul de studii, studentul îşi modifică aprecierea faţă de Universitate.

Studenţii de anul IV, cei mai nemulţumiţi de serviciile BCU

Studenţii Universităţii „Cuza“ apreciază în mod pozitiv serviciile oferite de Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu“ (BCU). Cei mai critici cu privire la acest aspect s-au dovedit a fi studenţii din anul IV, 29,3% dintre aceştia declarându-se nemulţumiţi de activitatea BCU. „Dacă luăm în considerare şi mediul de provenienţă al subiecţilor, constatăm faptul că cele mai mulţumite de activitatea BCU sunt studentele din mediul rural (72,4%), în timp ce un sfert dintre studentele din zonele urbane au afirmat că aceste servicii sunt proaste sau foarte proaste“.

Referitor la serviciile oferite de filialele BCU, cei mai mulţumiţi de activitatea bibliotecii facultăţii lor sunt studenţii de la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor (86%), aceştia fiind urmaţi îndeaproape de studenţii de la Drept (85,2%) şi Geografie şi Geologie (82,8%).

Procente semnificative au mai fost întrunite şi de bibliotecile facultăţilor de Biologie, Litere şi Matematică, activitatea acestora fiind considerată bună şi foarte bună de peste 80% dintre respondenţi.

Tot într-o tendinţă ascendentă faţă de anul trecut se înscriu şi serviciile de secretariat, apreciate de 56,1% dintre studenţii intervievaţi ca fiind una bună şi foarte bună, iar 40% dintre studenţi fiind de părere contrară. Gradul de nemulţumire este justificat prin identificarea unor probleme ca: imposibilitatea de a rezolva mai multe probleme în acelaşi timp (53,6%), neacordarea informaţiilor în timp util (48,8%), timpul pierdut la secretariat (53,7%) şi lipsa de amabilitate a secretarelor (58,5%), după cum a menţionat Gabriela Irimescu.

În general, studenţii Facultăţilor de Matematică (86,8%), Geografie şi Geologie (75,2%) şi Chimie (74,9%) s-au arătat mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de activitatea secretariatului. La polul opus se situează Facultăţile de Litere (68,2%), Filosofie (54,8%) şi Teologie Ortodoxă (48,1%), procentele alocate categoriilor proastă şi foarte proastă fiind reprezentative.

„Cuza“ nu are săli de curs şi seminarii pe placul tuturor studenţilor

Dotarea sălilor de curs, seminar, laborator este considerată proastă şi foarte proastă de 52% dintre studenţi, cei care au o opinie pozitivă faţă de acest aspect acumulând doar 39,6 procente. Opinia dominantă este întemeiată pe o serie de probleme pe care studenţii le-au bifat în proporţii semnificative: sălile prea mici (78,2%) şi dispuse la distanţe mari (55,4%), lipsa dotării acestora cu aparatura necesară desfăşurării activităţii didactice (59,2%) şi acolo unde există, gradul redus de performanţă al acesteia (68,2%). De asemenea, sunt semnalate şi câteva probleme cauzate de comportamentul studentului: deteriorarea dotărilor din săli (48,1%) şi nerespectarea curăţeniei (56,7%).

Cei mai nemulţumiţi de dotarea sălilor de curs, seminar şi laborator sunt studenţii din anul IV (55,9%) şi cei din anul III (55,5%), cele două valori însumând procentele acordate categoriilor proastă şi foarte proastă.

Concomitent cu creşterea anului de studiu al subiecţilor se observă o scădere progresivă a gradului de satisfacţie a acestora cu privire la dotarea sălilor de curs, seminar şi laborator. Analiza pe genul respondenţilor a acestui item relevă faptul că procentul studentelor nemulţumite de aceste dotări este mai mare cu 4%, în comparaţie cu cel al studenţilor care susţin acelaşi lucru. Totuşi, 81,5% dintre studenţii Facultăţii de Filosofie au afirmat că sălile nu sunt dotate cu materialele sau aparatura necesară desfăşurării în condiţii optime a actului didactic, acelaşi lucru fiind susţinut, cu precădere şi de studenţii Facultăţilor de Litere (76,7%) şi Istorie (70,7%).

Veniturile studenţilor, între 100 şi 2.000 de lei pe lună

Cei mai mulţi dintre studenţii respondenţi (37,5%) au precizat că locuiesc la cămin în timpul semestrului, procent urmat de cei care stau în apartamente proprietate (21,4%) şi locuinţe închiriate (20,9). De asemenea, 14% dintre studenţi au declarat că stau în gazdă şi 2,2% au precizat că nu locuiesc în Iaşi.

În ceea ce priveşte aprecierea condiţiilor din cămin, nu există opinie dominantă, procentele alocate celor care consideră că acestea sunt bune şi foarte bune (48,8%) fiind foarte apropiate de cele care indică o părere proastă şi foarte proastă (47,2%). „Menţionăm că datele au fost culese în luna mai a acestui an, înaintea renovărilor de vară din campusurile studenţeşti“, a precizat Gabriela Irimescu.

În general, studenţii apreciază ca fiind bună şi foarte bună situaţia lor financiară (68,8%), 27,1% dintre respondenţi declarând că aceasta este dificilă. Potrivit sondajului, 20,2% dintre studenţi au un venit lunar între 300 şi 500 de lei, 14% au venituri între 200 şi 300 de lei, 6,8% au la dispoziţie între 500 şi 750 de lei lunar şi 6% au resurse financiare lunare între 750 şi 1000 de RON. Peste 30% dintre cei intervievaţi nu au răspuns la această întrebare. „Din sondajul realizat, reiese că 100 de lei este venitul lunar cel mai mic, iar cel mai mare este de 2.000 lei“, a menţionat Gabriela Irimescu.

Comparativ cu barometrul de anul trecut, se observă o creştere de apreciere în ceea ce priveşte activitatea secretariatelor, cea a cadrelor didactice şi a imaginii universităţii. Pe o tendinţă descendentă se înscriu opiniile privind dotarea sălilor de curs şi de seminar, condiţiile de cazare, serviciile cabinetului medical studenţesc.


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!