Sănătate
Valoarea terapeutică şi nutritivă a merelor

Valoarea terapeutică şi nutritivă a merelor

18 Martie 2019

În alimentaţia zilnică, fructele nu trebuie să fie considerate suplimente, servite ca desert. Compoziţia lor biochimică şi proprietăţile terapeutice foarte variate fac din fructe unele dintre cele mai importante alimente, recomandate atât pentru persoanele sănătoase, cât şi pentru cele bolnave, de la copii până la vârstnici. Unul dintre cele mai importante fructe este mărul.

Originar din Asia şi extins, treptat, în 84 de ţări de pe toate continentele globului, mărul ocupă locul I ca suprafaţă pomicolă cultivată în climatul temperat.

Cele circa 10.000 de soiuri de măr existente sunt diferenţiate prin proprietăţi nutritive, gustative şi terapeutice de mare valoare, ceea ce le recomandă pentru consum zilnic, în toate anotimpurile anului. Conţinutul biochimic foarte complex şi diversificat al merelor arată prezenţa unei cantităţi mari de zaharuri (7-16%) ca surse de energie, proteine, pectine, care reduc colesterolul, polivitamine naturale (C, A, B, PP), mai ales în coaja fructelor, săruri minerale complexe şi o valoare energetică de 128 kcal la 100 g fructe; 1,5-2 kg fructe ar satisface necesarul caloric zilnic al unui adult.

Toate aceste componente conferă multiple proprietăţi terapeutice, care îl recomandă ca un medicament natural de excepţie:
- stimulatoare în funcţionarea ficatului, digestive, laxative, protectoare gastrice şi intestinale;
- diuretice, depurative asupra sângelui şi hipercolesterolemiante;
- tonice şi calmante la nivelul sistemului nervos şi muscular;
- antireumatismale, răcoritoare, vitaminizante şi mineralizante la anemici.

Un consum constant de mere, prin cure de scurtă sau lungă durată, scade riscul multor boli, inclusiv riscurile de cancer, mai ales la colon şi prostată, datorită conţinutului ridicat de antioxidanţi (flavonoide, polifenoli).

Un măr mâncat dimineaţa purifică respiraţia, fortifică gingiile şi curăţă dinţii prin îndepărtarea tartrului dentar.

Un măr consumat după mesele principale din zi are efecte digestive şi laxative şi absoarbe toxinele şi microorganismele de la nivelul intestinelor.

Un măr mâncat seara are efecte relaxante asupra sistemului nervos, fiind şi un bun somnifer.

Două mere pe zi ajută la întărirea muşchilor cardiaci, evită infarctul miocardic şi elimină excesul de apă prin diureză.

Dacă se respectă curele de consum zilnic, timp îndelungat, se vor simţi efectele benefice la nivelul diferitelor organe interne:
- combate gastrita, ulcerul gastric, steatoza hepatică, calculoza biliară, indigestiile, colitele de fermentaţie, rectocolitele şi constipaţiile cronice;
- previne şi combate asteniile fizice şi intelectuale, stările stresante, oboseala, surmenajul, nervozitatea, migrenele, insomniile şi durerile de cap;
- în bolile cardiovasculare previne hipertensiunea arterială, ateroscleroza, infarctul miocardic, congestia cerebrală şi dereglările apărute în circulaţia periferică a sângelui (arterite, tromboze, varice);
- la nivelul plămânilor combate bronşitele, tusea convulsivă, gripele şi stările febrile.

Fibrele vegetale din fruct reglează tranzitul intestinal, iar aciditatea stimulează funcţiile creierului, ficatului, rinichilor şi intestinelor.

În uz extern, ajută la vindecarea unor boli de piele (herpes, plăgi, varice), catifelează tenul, reduce cearcănele şi pungile de sub ochi.

Utilizarea merelor în alimentaţie

Un calcul statistic internaţional arată că există diferenţe mari în consumul de mere de către populaţiile globului. România are un consum mediu de 12,4 kg fructe/an/locuitor, în timp ce în alte ţări consumul de mere este mult mai mare: SUA - 45 kg, Olanda - 35 kg, Germania - 35 kg, Italia - 25 kg.

În dietele alimentare se recomandă un consum de fructe proaspete de până la 1-1,5 kg pe zi. Nutriţioniştii recomandă ca fructele să fie consumate cu coajă, căci aici se găsesc principalele vitamine şi săruri minerale.

Pentru tratarea anumitor boli, medicina naturistă a mai folosit:
- fructele rase, amestecate cu nuci, brânză de vaci şi miere de albine cu efecte în astenie şi litiaze (biliară şi renală);
- merele coapte cu efecte în bolile respiratorii, constipaţie, intestine leneşe şi pentru stimularea activităţii creierului, prin adaosul de fosfor.

Extern este mult folosit oţetul de mere în masaje locale contra migrenelor şi a reumatismului, în tamponări pe cap contra mătreţei sau în băi pentru picioare reci. Cataplasmele cu mere rase şi fierte în ulei de măsline sunt indicate în tratarea plăgilor pe piele. (Prof. univ. dr. Constantin Milică - Din volumul „Sănătate din pomul  Domnului”)


Lasa un comentariu

Arhivă ediții

Contactează-ne!