Foto: Mihnea Păduraru

Veacuri de istorie și credință pe Colina Patriarhiei

Raluca Brodner, 19 Mai 2017

Sărbătoarea hramului istoric al Catedralei Patriarhale din București este un aştep­tat eveniment religios al pri­măverii. Credincioşi din Capitală, din vecinătate sau chiar de mai departe, de la sute de kilometri, îşi rezervă timp pentru a-i cinsti cum se cuvine pe protectorii celei mai reprezentative biserici a ţării. Oamenii se bucură de vreme frumoasă, de slujbe în aer liber, de o atmosferă încărca­tă de pace, cum rar este dat să întâlneşti într-o urbe în care forfota nu are odihnă niciodată.

Din anul 1990, bucureştenii s-au obişnuit ca de sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, ocrotitorii Catedralei Patriarhale, să fie prezenţi la slujba de priveghere din ajun. În ziua sărbătorii din 21 mai, Sfânta Liturghie se săvârşeşte în aer liber, în Altarul de vară, iar numărul credincioşilor este vizibil mai mare de la un an la altul. „Sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, cinstiţi întocmai cu Apostolii lui Hristos de creştinii ortodocşi de pretutindeni, este primită cu evlavie de oameni. Vin în număr foarte mare şi aşteaptă în linişte să se închine la sfintele moaşte pe care le scoatem în baldachinul din ­curtea Catedralei. Este un moment deosebit, aşteptat atât de clerici, cât şi de credincioşi”, spune arhim. Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale.

În sfântul locaş amplasat pe Colina Bucuriei, Sfânta Liturghie nu s-a întrerupt niciodată de la zidirea lui. Oamenii simt puterea rugăciunii şi caută locul de la primele ore ale dimineţii şi până seara târziu. O seamă se întorc plini de recunoştinţă pentru binele primit în urma rugăciunilor, însă cei mai mulţi aleargă pentru sfat şi ajutor, cu speranţele aproape spulberate. Fără doar şi poate, spaţiul Catedralei Patriarhale este acoperiş, sursă de hrană şi căldură în iernile geroase pentru cei lipsiţi de o casă şi o familie. Cum sfinţii sunt prietenii lui Dumnezeu şi ai oamenilor, ei le aranjează pe toate în aşa fel încât tuturor să le fie bine şi să primească cele ce sunt de folos.

Împreună cu Reședința Patriarhală și Palatul Patriarhiei, Catedrala Patriarhală este parte componentă a unui ansamblu de primă însemnătate al Bucureștilor, care datează de la mijlocul secolului al XVII-lea, construit de voievodul Țării Românești, Constantin Șerban Basarab (1654-1658). Biserica ridicată în cinstea Sfântului Constantin cel Mare, primul împărat creştin care a cârmuit Imperiul Bizantin, şi a mamei sale Elena, a fost sfințită în anul 1658 de Patriarhul Macarie al Antiohiei și al Întregului Orient, împreună cu Mitropolitul Ștefan al Țării Românești și cu episcopii de Râmnic și de Buzău.

Catedrala Mitropolitană a devenit Catedrală Patriarhală de îndată ce Reședința Mitropolitană a devenit Reședință Patriarhală în anul 1925, moment în care Biserica Ortodoxă Română a fost ridicată la rangul de Patriarhie.

Icoana praznicară cu Sfinții Împărați Constantin și Elena, pictată în anul 1665, tronează în pridvor, deasupra uşii de la intrare. Pictura murală, lucrată în manieră neobizantină, a fost realizată de Dimitrie Belizarie, între anii 1932 și 1935. Icoanele împărătești din email ale catapetesmei sunt opera Otiliei Ote­teleșa­nu, realizate între anii 1961 și 1964, în Atelierele Patriarhiei.

Odoarele de mare preţ ale Catedralei Patriarhale sunt moaștele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, care au fost aduse aici din satul Basarabi, de pe malul drept al Dunării, la 13 iulie 1774, de către Mitropolitul Grigorie al II-lea (1760-1787). De asemenea, în anul 2001, au fost aşezate două fragmente din moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, primite în dar de la o mănăstire din Cipru. Din 2013, în catedrală se păstrează şi o părticică din moaştele Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina. Cele două racle cu sfinte moaşte sunt adăpostite într-un baldachin nou, sfinţit în 18 septembrie 2016 de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal.

În acelaşi spaţiu încărcat de spiritualitate, în dreapta pronaosului mai exact, îşi dorm somnul de veci patriarhii Bisericii Ortodoxe Române: Miron Cristea (†1939), Nicodim Munteanu (†1948), Iustin Moisescu (†1986) și Teoctist Arăpașu (†2007). Mormântul celui de-al treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, vrednicul de pomenire Justinian Marina (†1977), se află în Biserica „Sfânta Treime” a Mănăstirii Radu Vodă din București.

Înnoire şi slujire continuă

În decursul timpului, Catedrala și Palatul cu paraclisul său au fost reparate, s-au făcut extinderi și au fost supuse unor transformări. Catedrala a revenit la forma inițială în urma restaurării realizate în perioada 1960-1962 la inițiativa Patriarhului Justinian Marina. Locaşul de închinare a fost construit după modelul arhitectural al bisericii Mănăstirii Curtea de Argeș, ctitorită de domnitorul Neagoe Basarab, însă monumentul bucureștean este de proporții mai ample.

Catedrala Patriarhală s-a bucurat dintotdeauna de o atenţie deosebită. În perioada mai - octombrie 2008, prin directa îndrumare a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-au realizat ample lucrări de consolidare și restaurare. În primul rând, s-au consolidat nava și turlele bisericii, prin montarea unor tiranți din beton armat, au fost refăcute complet tencuiala exterioară, soclul și trotuarul, s-au montat ferestre noi și s-au învelit din nou biserica și turlele cu tablă de plumb. Apreciate atât de credincioşi, cât şi de pelerini, în exteriorul registrului de sus al pridvorului, au fost montate 26 de icoane în mozaic, în acelaşi an 2008. Pictura, catapeteasma și mobilierul ornamental au fost, la rândul lor, restaurate. Au fost recondiționate candelele, candelabrul mare de argint și vitraliile, iar instalațiile au fost înlocuite complet. Şi echipamentele audio-video de transmisie pentru Radio TRINITAS și TRINITAS TV au fost refăcute, iar clopotnița a primit 4 clopote noi. Finalul lucrărilor a fost încununat cu slujba de resfințire a Catedralei Patriarhale, din 26 octombrie 2008 - la 350 de ani de la ctitorirea acestui sfânt locaș -, săvârșită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de un sobor din care au făcut parte 34 de ierarhi membri ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și Preasfințitul Părinte Epifanie Gattas Hazim, Episcop-vicar patriarhal, delegatul Patriarhului Ignatie al IV-lea al Antiohiei, preoți și diaconi.


Galerie foto:

Lasa un comentariu
Articole asemanatoare
Momentan nu exista articole asemanatoare!

Arhivă ediții

Contactează-ne!