47 de măsuri de combatere a sărăciei

Prim-ministrul Dacian Cioloş a prezentat, ieri, în şedinţa de guvern, un pachet de măsuri destinat combaterii sărăciei, având în vedere toate categoriile de vârstă. Guvernul îşi propune, între altele, ca până în 2020 numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie să scadă cu cel puţin 580.000 de persoane.

Pentru fiecare categorie de populaţie expusă riscului de sărăcie, Guvernul pregăteşte un set de 47 de măsuri ce va fi finanţat atât de la bugetul de stat, cât şi din fonduri europene.
„Avem în România foarte mulţi oameni supuşi riscului de sărăcie, dintre care 1,7 milioane sunt copii, cu riscurile mai mari, mai ales în mediul rural. Am cerut doamnei ministru Costea, împreună cu domnul vicepremier Dâncu şi cu consilierii mei de la Cancelarie, să vină cu un plan care să canalizeze şi bugetul naţional, şi fonduri europene, combinându-le pe măsuri care există deja, dar unele dintre ele sunt insuficient folosite, alte măsuri noi pe care le avem în vedere sau chiar şi proiecte-pilot dezvoltate de anumite structuri neguvernamentale care şi-au dovedit eficienţa şi pe care vrem să le generalizăm”, a spus premierul Dacian Cioloş în debutul şedinţei de guvern de ieri, 10 februarie.

Printre obiectivele urmărite prin promovarea acestui plan de măsuri se numără creşterea ratei de ocupare a populaţiei cu vârste între 20 şi 64 de ani la 70% până în anul 2020 şi reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii la 11,3%. Guvernul îşi mai propune ca până în 2020 numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie să scadă cu cel puţin 580.000 de persoane.
Potrivit prim-ministrului, planul de combatere a sărăciei este organizat pe categorii de vârstă astfel încât autorităţile să ofere „un fel de plasă de siguranţă pentru cei supuşi riscului de sărăcie indiferent de vârstă, pornind de la naştere şi până la sfârşitul vieţii”.

În ceea ce priveşte pe copiii de vârstă preşcolară, premierul a arătat că se urmăreşte completarea programului „Fiecare copil în grădiniţă” cu câteva măsuri care să ajute la achiziţia de rechizite, îmbrăcăminte sau vitamine. „Totodată, la naştere să asigurăm, dincolo de un sprijin pentru screen­ing medical, vaccinuri, să ne asigurăm că toţi copiii pot primi identitate, mai ales sunt cazuri de copii unde familiile nu au un domiciliu fix, precis, şi din acest motiv sunt copii care rămân fără identitate şi care sunt excluşi apoi din întregul sistem de sprijin”, a precizat premierul. Totodată se doreşte înfiinţarea de creşe comunitare în comunităţile urbane şi plata unor îngrijitori în rural, precum şi demararea unui program naţional după modelul „Caravane medicale la sate”.

De asemenea, pentru copiii de vârstă şcolară se are în vedere extinderea cu bani europeni a unor programe precum „A doua şansă”, iar pentru tinerii care au abandonat şcoala şi care nu au şanse la un loc de muncă, Guvernul doreşte dezvoltarea unor programe de asistenţă care să-i ajute pe aceştia fie să se integreze profesional, fie să continue cursurile. Totodată, se doreşte prevenirea abandonului şcolar prin sport.

Referitor la persoanele mai în vârstă, premierul promovează îmbătrânirea activă, în acest sens urmând a fi conturat, de exemplu, un program numit „Bunicii comunităţii”, în cadrul căruia persoanele care sunt disponibile să îngrijească copii să o poată face într-un cadru organizat.

Măsurile integrate pentru familie cuprind locuinţe sociale, granturi pentru îmbunătăţirea acestor locuinţe, pachet de stimulare pentru zilieri, garantare microcredite - dobânzi mai mici pentru antreprenorii din medii defavorizate, reducerea violenţei domestice, cantine sociale, alfabetizarea digitală a persoanelor din comunităţile marginalizate.