A debutat Simpozionul Internaţional „Explorări în tradiţia biblică românească şi europeană“

Un articol de: Tudorel Rusu - 28 Octombrie 2016

La Iaşi a debutat ieri, 27 octombrie 2016, cea de-a VI-a ediţie a Simpozionului Internaţional „Explorări în tradiţia biblică românească şi europeană“. Manifestarea este organizată de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi (Centrul de Studii Biblico-Filologice „Monumenta linguae Dacoromanorum“, Departamentul de Cercetare Interdisciplinar - Domeniul Socio-Uman), în colaborare cu Asociaţia de Filologie şi Hermeneutică Biblică din România şi cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei. Timp de trei zile, specialişti în studii biblice din mai multe centre universitare din ţară şi din străinătate vor dezbate diferite aspecte ale problematicii editării, traducerii, circulaţiei şi receptării textelor sacre în limba română şi în alte limbi, vechi sau moderne.

Deschiderea simpozionului a avut loc în aula Academiei Române din Iaşi, prilej cu care părintele prof. univ. dr. Ion Vicovan, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Iaşi, a transmis mesajul de apreciere al Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Teofan şi a făcut câteva referiri despre importanţa Bibliei: „Părintele Mitropolit a fost foarte încântat de tema de cercetare a acestui simpozion, o temă foarte importantă şi care se înscrie, după cum spunea şi domnul profesor Eugen Munteanu, într-o preocupare mai largă, europeană, şi nu numai. Ne bucură foarte mult faptul că se află la Iaşi un centru de cercetare de o asemenea anvergură, care adună an de an foarte buni specialişti. Despre Biblie sau Cartea Cărţilor, aşa cum mai este numită, putem spune că ea este cartea de căpătâi care a schimbat faţa lumii. De asemenea, Biblia sau Sfânta Scriptură a stat la fundamentul creştinismului. Aş aminti faptul că în Evanghelia după Ioan, Sfântul Apostol Petru, referindu-se la Sfânta Scriptură, o numeşte cea care conţine «cuvintele vieţii veşnice», iar marele om de ştiinţă şi academician Simion Mehedinţi spunea că un om, ca şi un popor, valorează atât cât a înţeles din Sfânta Evanghelie“.

Lucrările prezentate în cadrul simpozionului se încadrează în următoarele domenii tematice: problematica filologică, problematica traductologică, hermeneutică biblică şi istoria receptării textelor sacre.  Organizatorii îşi propun ca aceste lucrări să ofere un cadru de dezbatere interdisciplinară în scopul evidenţierii locului tradiţiei biblice româneşti în cadrul tradiţiei biblice europene, precum şi al cunoaşterii progreselor cercetării în domeniu în alte centre academice.