A fi părinte - o călătorie interioară

Aducerea pe lume a unui copil le dă posibilitatea bărbatului şi femeii de a deveni mamă şi tată. Însă acest fapt nu-i face să devină automat şi părinţi. Pentru a ajunge să fii părinte trebuie să poţi juca un rol activ în dezvoltarea propriului copil. Trebuie să fii în măsură să-i dai posibilitatea de a se construi interior. Acest lucru necesită însă mai mult decât să răspunzi la nevoile sale de bază.

Să aduci un copil pe lume nu durează numai nouă luni, ci optsprezece ani. Iată de cât timp avem nevoie pentru a face din el o persoană de nădejde. Optsprezece ani în care destinele noastre, părinţi şi copii, ne sunt strâns legate. Optsprezece ani în care comportamentul său ne suscită zilnic interesul. Părinţii - arhitecţii personalităţii copilului Decizia de a deveni părinte e angajamentul de a-ţi iubi copilul. Însă acest lucru înseamnă şi să accepţi responsabilitatea de a-l îndruma pe tot parcursul dezvoltării sale. Avem sarcina de a hotărî în permanenţă ceea ce este mai potrivit pentru el, iar acesta nu este întotdeauna un lucru uşor. A fi părinte nu se rezumă doar la exercitarea unei funcţii educative. Este o experienţă relaţională unică ce pretinde a fi înţeleasă bine pentru a fi trăită plenar. Dacă aţi urmărit vreodată construcţia unei clădiri mai mari, aţi observat, fără îndoială, sistemul de schele şi suporturi pe care le folosesc constructorii. Pe măsură ce proiectul avansează şi o parte a clădirii poate sta pe propria temelie, schelele sunt strânse şi mutate mai departe, către o altă aripă sau arie a construcţiei. Rolul părintelui este acela de a asigura acest sistem de schele care trebuie îndepărtate şi mutate la timp, în funcţie de stadiile de dezvoltare ale personalităţii copilului. Şi încă o dată, rolul nostru este acela de a ne aminti că în spatele oricărei clădiri de excepţie stă un arhitect de excepţie, un om care a plănuit, s-a informat şi a proiectat totul atent şi cu minuţiozitate. Putem fi noi, părinţii, arhitecţii personalităţii copiilor noştri? Putem găsi în noi arta de a da construcţiei noastre personalitate, stil şi eleganţă? Răspunsul îl are fiecare dintre noi: fie că priveşte nerăbdător de după colţ, fie că stă ascuns în profunzimile fiinţei, el există şi aşteaptă să intre în scenă. Depinde doar de noi, să îi facem loc. Nu teoriile îl educă pe copil Dar pentru a putea să aducem în scenă răspunsul mai sus amintit, e necesar să conştientizăm că nu teoriile noastre îl educă pe copil, ci faptele noastre. Educăm copilul prin ceea ce suntem. Nu copilul va trebui schimbat, ci noi înşine, felul în care gândim, simţim, acţionăm. Nu asupra copilului să acţionăm, ci asupra noastră. Avem nevoie să ştim că educaţia copilului nu e doar o influenţă pe care o exercităm asupra cuiva din afară, ci e o permanentă lucrare cu noi înşine. Este un schimb: nu doar copilul învaţă de la noi, ci şi noi avem nevoie să învăţăm de la el, să fim deschişi către el, dacă vrem să-l putem educa. Pentru a putea fi părinţi conştienţi şi capabili să ne ajutăm copilul să devină un om armonios, conştient, creativ şi liber, o binecuvântare pentru cei din jur, este necesar să ne cunoaştem, să ne autoeducăm. Odată ce vom înţelege acest lucru, vom porni timizi în căutare spre a cunoaşte, a înţelege, a binecuvânta, mereu şi mereu, călătoria noastră interioară. Un drum din afară spre înăuntru, care ne va aduce, după cei optsprezece ani de străduinţe, marele dar al rolului de părinte: un copil binecuvântat! Conferinţa "Ai copil? Învaţă să fii părinte" A fi părinte se învaţă zi de zi Programul conferinţei propune o abordare integrată a problemelor în relaţia părinte-copil. De aceea, fiecare temă va trata cu prioritate una dintre cele trei dimensiuni IQ (inteligenţă mintală), EQ (inteligenţă relaţională) şi SQ (inteligenţa spirituală), integrându-le însă pe toate. Numai această abordare integrată a relaţiei părinte-copil oferă soluţii viabile în realitatea secolului XXI. Unul dintre invitaţii conferenţiari este psihologul Cristina Neguţ (foto), senior trainer şi consultant cu experienţă. A construit şi condus traininguri pentru peste 1.450 de participanţi din diverse arii profesionale: educatori, învăţători, profesori, elevi şi studenţi, jurnalişti, medici şi asistente medicale, manageri de proiecte, voluntari, poliţişti şi controlori de trafic aerian. Formarea în metoda ESPERE i-a desăvârşit parcursul celor 23 de ani profesionali. A creat şi coordonează în Habitat Management Team de 3 ani, Programul PIA - Şcoală şi ateliere ale comunicării în beneficiul copiilor, program în care se descoperă şi se deprind cunoştinţe şi abilităţi de relaţionare pentru părinţi şi dascăli, din şcoli şi grădiniţe private şi de stat din România. Rămâne o pasionată de natură şi… de natura umană. Participând la conferinţa "Ai copil? Învaţă să fii părinte" din 2 aprilie 2011, ascultând-o pe Cristina Neguţ, la final vei: - deprinde utilizarea Lingurei cuvântului şi Eşarfei relaţionale, în relaţionarea cu copilul tău; - exersa două reguli de igienă relaţională (diferenţa între comportament - persoană şi diferenţa între sentiment - relaţie). Gânduri despre educaţie la Sfinţii Părinţi "Vrei să fie copilul tău ascultător? De la început creşte-l în învăţătura şi certarea Domnului. Să nu socoteşti că este de prisos ca el să audă necontenit dumnezeieştile Scripturi. Căci în ele va auzi mai întâi acest lucru: "Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta". Aşa încât pentru tine faci asta. Nu spune: "Lucrul acesta este al monahilor. Doar nu-l voi face monah". Nu trebuie ca el să se facă monah. De ce te temi, când el trebuie să fie plin de mult câştig? Fă-l creştin! Căci mai cu seamă celor din lume le este necesar să cunoască învăţăturile, mai cu seamă copiilor. Fiindcă multă lipsă de minte au ei la acea vârstă. Şi la lipsa de minte se mai adaugă şi vătămările cuvintelor din afară, când ei învaţă acolo să fie ucenici ai eroilor admiraţi de ei, care sunt robi ai patimilor şi le e frică de moarte." (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii şi cuvântări despre educaţia copiilor) Pagină coordonată de Cristina Sturzu