A fost adoptată strategia pentru protecţia copilului
La începutul anului 1990, ponderea copiilor (sub 18 ani) din totalul populaţiei era de 28,6%, ceea ce însemna aproximativ 6,6 milioane. În 2012, numărul acestora a scăzut până la 18,2% din populaţie, iar la 1 ianuarie 2013 numărul copiilor depăşea cu puţin 3,653 milioane.
Noua strategie naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului 2014-2020 a intrat în vigoare vineri, 16 ianuarie, şi cuprinde o serie de obiective ambiţioase, precum asigurarea accesului tuturor copiilor la servicii de calitate sau furnizarea unui pachet minim de servicii şi beneficii pentru toţi copiii. Strategia, elaborată de un grup de lucru multisectorial, a beneficiat de asistenţă tehnică din partea UNICEF, al căror reprezentant a afirmat că pentru a duce la îndeplinire obiectivele pot fi utilizate şi fonduri europene. „Asigurând servicii integrate, România face un pas înainte în demersul său de a pune interesele copiilor în prim plan“, a spus Sandie Blanchet, reprezentantul UNICEF în România.
Strategia include măsuri menite să diminueze decalajul dintre copiii proveniţi din medii sociale diferite, să-i sprijine în special pe cei din mediul rural care fac parte din comunităţile de romi sau pe cei din familiile cu venituri reduse, asigurându-li-se accesul la educaţie, sănătate şi servicii sociale. Se urmăreşte astfel creşterea accesului copiilor săraci la serviciile de bază, printr-un pachet minim de servicii sociale pilotat, asigurarea unui serviciu public de asistenţă socială funcţional în fiecare unitate administrativ-teritorială. În acelaşi timp, autorităţile au ca obiectiv interzicerea instituţionalizării copilului de vârstă mică, respectiv plasarea unui număr cât mai mare de copii abandonaţi în sânul familiilor.
Potrivit documentului făcut public de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, dacă la începutul anilor 1990 în România erau peste 6,6 milioane de copii, la 1 ianuarie 2013 erau înregistraţi mai puţin de 3,7 milioane de copii.
Documentul subliniază că modelul familial cel mai răspândit în ţara noastră este cel al cuplurilor cu un copil, peste jumătate dintre familii fiind de acest tip.
Îngrijorătoare este însă frecvenţa avorturilor, care, până în 2003, o depăşea pe cea a naşterilor. În decursul ultimelor două decenii, mai spun specialiştii care au lucrat la redactarea documentului, avorturile au scăzut de 7 ori, însă rata rămâne una ridicată, cu 52,7 cazuri raportate la 100 de naşterii vii.
Mai mult de jumătate dintre copiii români se află în risc de sărăcie sau excluziune socială (52,2% în 2012), cel mai ridicat nivel din UE27, cu excepţia Bulgariei. „Schimbările în structura populaţiei evidenţiază accentuarea procesului de îmbătrânire demografică cu consecinţe negative economice şi sociale pe termen lung, aceasta conducând la apariţia unor dezechilibre în sistemele de asigurări sociale“, mai subliniază documentul.
Pe de altă parte, România se află în al 26-lea an de declin demografic şi această evoluţie reprezintă una dintre principalele ameninţări pentru sustenabilitatea sistemului public de pensii, a declarat Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice „Vladimir Trebici“ al Academiei Române, citat de Mediafax. El a arătat ca reducerea populaţiei cu aproximativ 3,2 milioane de locuitori îşi are originea în scădere naturală - 600.000 de persoane, emigraţia definitivă - circa 300.000 de persoane, la care se adaugă „o imensă emigraţie“ cu schimbare doar a reşedinţei în alte ţări - aproape 2,4 milioane de locuitori. (Oana Nistor)