A treia probă de la bacalaureat va încuraja elevii să înveţe la toate materiile

Guvernul a adoptat, ieri, în şedinţă extraordinară, proiectul Legii educaţiei, care urmează să fie înaintat Parlamentului spre dezbatere şi aprobare. Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Daniel Funeriu, susţine că elevii vor învăţa mai mult şi la toate materiile datorită introducerii probei transdisciplinare la examenul de bacalaureat. Liderii de sindicat au susţinut că în maximum două săptămâni vor înainta ministerului părerea tuturor cadrelor didactice, obţinută în urma unui referendum organizat în rândul acestora.

Elevii de clasa a XII-a vor susţine examenul de Bacalaureat, începând din 2012, potrivit proiectului Legii educaţiei, la trei materii - limba română, o materie corespunzătoare profilului şi o probă transdisciplinară -, potrivit ministrului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Daniel Funeriu, la finalul şedinţei de Guvern. Potrivit acestuia, introducerea probei transdisciplinare are drept scop încurajarea elevilor să înveţe la toate materiile. "Am adus mai multă substanţă bacalaureatului prin introducerea unei a treia probe în examen (proba transdisciplinară - n.r.). Am introdus o separare între elementul principal în jurul căruia se învârte curriculumul, o probă transdisciplinară din ştiinţele naturale sau socio-umane. Copiii învaţă, în ultimul an, doar la materiile la care vor da examen şi atunci, pentru a-i încuraja să înveţe la toate materiile, va exista această probă", a explicat Funeriu. De altfel, ministrul Educaţiei a declarat că noua lege din domeniu este perfectibilă, motiv pentru care el va rămâne deschis dialogului cu toţi partenerii sociali implicaţi în procesul de învăţământ, de la organizaţiile de părinţi sau studenţeşti până la sindicate. Părinţii vor plăti pentru absenţele elevilor Noul proiect al Legii educaţiei prevede o programă aerisită, evaluări periodice, competenţe în locul acumulării de informaţii, includerea clasei a IX-a în gimnaziu, deschiderea unui cont educaţional reprezentând sprijinul acordat de stat pentru exercitarea dreptului la educaţie permanentă, susţinere financiară pentru elevii săraci în perioada liceului. Primele examene mai importante ar urma să fie susţinute la finalul clasei a VI-a şi ar cumula atât limba română şi limbile străine, cât şi ştiinţe precum matematica, fizica, chimia, biologia. Aceste rezultate ar urma să fie incluse în portofoliul fiecărui elev, iar profesorilor să le arate la ce nivel se află acesta, pentru a­l pregăti în consecinţă. Una dintre prevederile importante ale proiectului de lege se referă la faptul că elevii din familiile sărace vor fi susţinuţi financiar de stat pe toată durata liceului, iar cei care nu vor dori să mai continue studiile vor putea face la 16 ani - vârsta de angajare în UE - diverse stagii de ucenicie. Copiii vor petrece mai puţin timp la ore, datorită programei şcolare, iar dascălii se vor putea ocupa de cei care au un ritm de învăţare mai lent. Părinţii vor trebui să plătească amenzi în cazul în care copiii absentează de la cursuri, dar vor juca un rol mai important în sistem, în sensul că vor putea decide sancţiunea pentru un profesor care greşeşte sau chiar ce materii să studieze copiii, pentru că, alături de comunitatea locală, vor avea o pondere de 50% în consiliile de administraţie ale şcolilor. ▲ Sindicaliştii vor referendum în rândul profesorilor Liderii sindicatelor din învăţământ vor declanşa un referendum în rândul tuturor membrilor de sindicat cu privire la corectitudinea proiectului de Lege a educaţiei, a declarat preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Aurel Cornea. Prin acest referendum, liderii sindicali vor să afle opinia tuturor angajaţilor din sistemul de învăţământ referitoare la titularizarea pe post, constituirea Consiliului de Administraţie al unităţilor de învăţământ, prelungirea învăţământului gimnazial până la clasa a noua, inclusiv, precum şi finanţarea de la bugetul statului, în mod egal, a învăţământului de stat şi a celui privat. Liderii sindicali cred că în maximum două săptămâni vor avea răspuns la aceste patru întrebări, astfel încât să pună pe masa comisiilor de specialitate ale Parlamentului un material bine documentat, care să reprezinte punctele de vedere ale tuturor angajaţilor.