Academicianul Ioan‑Aurel Pop, luminător al trecutului și veghetor al viitorului

Împlinirea celor 70 de ani de viață ai distinsului academician Ioan‑Aurel Pop, președintele Academiei Române, constituie o sărbătoare pentru români, ca celebrare a unuia dintre cei mai apreciați și talentați profesori români în viață. Data nașterii Domniei Sale, 1 ianuarie, simbolizează și primenirea, prima zi din noul an, în care, după meditația la trecut, se poate mâneca spre un nou început, care nu înseamnă deloc sfârșitul vreunui drum, ci, mai ales, în cazul personalității pe care o omagiem, adunarea unor roade deosebite și cununi binemeritate.

Domnul academician Ioan‑Aurel Pop și‑a consacrat viața slujirii adevărului istoric și culturii naționale. Istoricul și profesorul Ioan‑Aurel Pop, un nume de prestigiu în areopagul academic și cultural mondial, este un adevărat pilon al spiritualității și înțelepciunii noastre românești, căruia, în mod firesc, i se cuvin respectul profund, admirația și recunoștința din partea tuturor românilor. Cercetător eminent și om al învățăturii, care transmite cu grijă și iubire cunoștințele sale celor care au avut privilegiul să‑l aibă profesor și nu numai, a fost și este un deschizător de drumuri, o personalitate ce continuă firul roșu al elitelor românești.

Ales de două ori, consecutiv, președinte al Academiei Române, a reinsuflat noblețea și demnitatea acestui for suprem al științei și culturii noastre, asigurând, cu excelență, continuitatea unei instituții care încarnează și propăvăduiește, alături de „Maica spirituală a neamului”, cele mai înalte idealuri umane. Un ziditor de spirit și de conștiință națională, un luminător al trecutului și un veghetor al viitorului - prin opera Domniei Sale, vastă și răscolitoare, prin măiestria cu care înmănunchează datele istoriei într‑un narativ înalt, în care demnitatea poporului român este mereu reîntoarsă și reîntregită, domnul Ioan‑Aurel Pop a deschis porțile unei înțelegeri mai profunde a identității noastre.

Ca Om al Cuvântului, de‑a lungul carierei, a înțeles și a adus în prim‑plan rolul fundamental al credinței ortodoxe în formarea identității noastre ca popor, în întărirea legăturii dintre noi și Dumnezeu. A reconstituit pentru noi o hartă a demnității și identității, arătând că destinul nostru național nu este un dat inert, ci o construcție vie, care cere știință, conștiință și suflet. Ca „profesor european erudit şi istoric român patriot”, așa cum Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, îl caracteriza, în mijlocul unei lumi în care adesea istoria este reinterpretată și valorile sunt puse sub semnul întrebării, profesorul Ioan‑Aurel Pop a fost și rămâne un far de lumină.

„Axată în special pe studierea epocii medievale româneşti din interiorul arcului carpatic”, scria Preafericitul Părinte Patriarh Daniel într‑o felicitare aniversară din anul 2020, „opera istorică a academicianului Ioan‑Aurel Pop este o contribuție substanțială la cunoașterea culturii şi civilizaţiei medievale româneşti, luminând trecutul pentru a înţelege prezentul”. Tot Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române evidenția că „preocuparea domnului academician Ioan‑Aurel Pop faţă de opera şi personalitatea poetului naţional Mihai Eminescu, care şi‑a iubit deopotrivă ţara, cultura şi credinţa strămoşească, ne îndeamnă la o reflexie asupra sensurilor profunde privind credinţa şi cultura în viaţa poporului român, aflate într‑o relație de comuniune, din care au rezultat mari valori ale spiritualității românești”.

Oricine a avut ocazia să asculte discursul actualului președinte al Academiei Române a fost mișcat de entuziasmul, răbdarea, duioșia, emoția și abilitățile cu care reușește să prezinte complexitatea istoriei românești, oferind experiențe intelectuale și spirituale inedite. În funcție de public, domnul profesor Ioan‑Aurel Pop coboară și urcă, prin limba cea „ca un fagure de miere”, în felurite dimensiuni de comunicare, arătându‑se un maestru oratoric unic, care umple dorurile de cunoaștere ale oamenilor. Prin modul în care înțelege izvoarele, cu o iscusință greu de egalat sau comparat, ca un călător al timpului, ne poartă în diferite perioade ale trecutului, lăsându‑ne impresia că a fost prezent în momentele istorice prezentate sau că a stat la masă cu domnitorii Țării Românești.

Astăzi, îi mulțumim nu doar pentru ceea ce a realizat, ci și pentru exemplul personal: de curaj intelectual și de fidelitate față de misiunea încărcată de sens a omului de cultură, prin care a chemat societatea la recuperarea unor valori esențiale, vitale și la o mai mare unitate în fața provocărilor contemporane. Conștiința ne cheamă să ne plecăm în fața contribuțiilor domnului academician Ioan‑Aurel Pop, nu doar în planul istoriei, ci și în sfera valorilor care dăinuiesc dincolo de timp. Domnia Sa întrupează idealul savantului dedicat, al omului de cultură care arde ca o torță pentru ca lumina cunoașterii să fie transmisă mai departe.

Dacă în alte părți ale lumii se crede că „un profesor bun este ca o lumânare ce se topește pentru a lumina calea altora”, acad. Ioan‑Aurel Pop se ridică deasupra acestui stereotip, pentru că Domnia Sa luminează din ce în ce mai tare, neîncetat, și fără să se topească, făcându‑ne să ne simțim binecuvântați și bucuroși că‑i suntem contemporani.

Fie ca anii ce vin să îi fie presărați cu bucurii, sănătate, liniște și cu noi împărtășiri ale învățăturilor Domniei Sale!

Întru mulți ani, Domnule Profesor!