„Acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!“

 

Praznicele mai mari închinate Maicii Domnului ne sunt cunoscute prin faptul că sunt înscrise în calendar cu cruce roşie. Pe lângă acestea însă mai există şi alte zile de sărbătoare în cinstea Fecioarei Maria. De pildă, la începutul lunii octombrie, ziua de 1 octombrie este închinată Acoperământului Maicii Domnului, numită în spaţiul grecesc "Skepi", iar în spaţiul slavon "Pokrov", adică "acoperământ". Evenimentul care a prilejuit această sărbătoare este expus în primul condac al Acatistului Acoperământului: "Împărătesei celei alese mai înainte de veci, Împărătesei celei mai înalte decât toată făptura cerului şi a pământului, care a venit oarecând la rugăciune în Biserica din Vlaherne şi se ruga pentru cei din întuneric, acesteia şi noi, cu credinţă şi cu umilinţă îi serbăm Acoperământul ei cel luminos. Iar tu, ca ceea ce ai putere nebiruită, izbăveşte-ne pe noi din toate nevoile, ca să strigăm ţie: Bucură-te bucuria noastră, acoperă-ne pe noi de tot răul cu cinstitul tău Acoperământ!".

Sinaxarul din Minei şi Cronica slavonă a lui Nestorie ne spun că Sfântul Andrei al Constantinopolului, mai popular "cel nebun pentru Hristos" (prăznuit pe 28 mai şi pe 2 octombrie), împreună cu ucenicul său, preotul Epifanie, se aflau la o priveghere de toată noaptea în biserica Vlaherne din capitala imperiului bizantin, dat fiind faptul că oraşul era asediat de barbari. La un moment dat, Maica Domnului s-a arătat în biserică, stând la rugăciune înconjurată de îngeri şi de sfinţi. Sfântul Andrei l-a întrebat pe ucenicul său dacă vede şi el cele ce se întâmplă, iar acesta i-a confirmat. Aşadar nu este vorba despre o simplă vedenie. În timpul rugăciunii, Maica Domnului şi-a desfăcut acoperământul asupra poporului din biserică şi a cerut Domnului răspuns bun la rugăciunile credincioşilor. Această haină, numită în greceşte "maphorion" sau "mandylion" are forma omoforului arhiereilor. Evenimentul a avut loc pe la ora 4 dimineaţa, în timpul unei privegheri de sâmbătă spre duminică, "în zilele împăratului Leon IV cel Înţelept" (886-912).

Creştinii cinsteau de mai multă vreme anumite veşminte ale Maicii Domnului. Împăratul Leon I Tracul a adus în 473 din Palestina acoperământul (adică mantaua) şi brâul Maicii Domnului, aşezându-le într-o raclă în Biserica Vlaherne, ctitoria recentă a împărătesei Pulheria (450-453). Aici s-au înregistrat numeroase minuni prin atingerea de sfintele relicve. De pildă, împărăteasa Zoe, ultima soţie a lui Leon IV, s-a vindecat de epilepsie prin atingerea de brâul Maicii Domnului. Pentru aceasta, a cusut brâul cu fir de aur, aşa cum se poate vedea şi astăzi.

Printre alte mari minuni se numără şi mai multe izbăviri neaşteptate ale Constantinopolului din asediile păgânilor, mai precis al perşilor şi sciţilor (626), arabilor (717) şi al ruşilor kieveni conduşi de Askold şi Dir (806). În timpul atacului acestora din urmă, împăratul Mihail şi patriarhul Fotie au pornit într-o procesiune şi, la un moment dat, au afundat acoperământul Sfintei Fecioare în apele Bosforului. La scurtă vreme s-a pornit o furtună care a distrus numeroase corăbii, iar cetatea a fost salvată. În anul 926, ţarul Simeon al Bulgariei a fost convins să nu mai atace Constantinopolul după ce i-a fost arătată racla cu sfintele veşminte.

Atacul întâmplat în vremea Sfinţilor Andrei şi Epifanie însă ar putea fi cel din 907 sau 911. Tot ruşii kieveni, nemulţumiţi de faptul că împăratul Leon IV nu voia să încheie un contract comercial favorabil lor, au atacat oraşul pe mare. Prima dată împăratul le-a făcut faţă, însă a doua oară a fost nevoit să le facă anumite concesii. Dintre aceste două date, anul 907 se potriveşte evenimentului descris de sinaxar, fiindcă ziua de 1 octombrie a căzut în acel an duminica. Paradoxal, praznicul Acoperământului Maicii Domnului a fost sărbătorit pentru prima oară chiar de către poporul care ataca Constantinopolul, anume ruşii kieveni, fiind atestat aici în secolul al XII-lea, iar apoi această zi importantă a început să fie cinstită de către întreaga creştinătate răsăriteană.

Acatistul Acoperământul Maicii Domnului, alcătuit în cinstea acestui eveniment, este pentru mulţi duhovnici şi credincioşi una dintre rugăciunile cele mai dragi, rostită mai ales în vreme de necaz şi primejdie.