Activitatea corală la început de secol XX, în Banat

Între mişcările culturale ale Banatului Montan de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, s-au constatat o renaştere şi o organizare a vieţii muzicale bisericeşti. Între acestea se evidenţiază mişcarea culturală din Reşiţa Română, în care Biserica românilor este un factor determinant.

Astfel, aşa cum aflăm din istoricul acesteia, în anul 1894 a fost înfiinţată, sub denumirea de Reuniunea de Cântări, Lectură şi Muzică a Plugarilor Români din Reşiţa Română, o formaţie corală. Reuniunea a fost una dintre cele mai importante asociaţii culturale ale Reşiţei, constituind nucleul activităţii corale şi teatrale locale, care a rezistat mai bine de un secol şi care a contribuit la închegarea altor grupări culturale printr-o implicare directă, iar, dacă pe stema municipiului Reşiţa este inclusă simbolic o liră, este bine să reamintim că acest lucru se datorează şi acestei prime asociaţii. Reuniunea s-a înscris, firesc, în mişcarea culturală bănăţeană cu larg caracter de masă, începută la sfârşitul secolului al XIX-lea. Această asociaţie a reprezentat o adevărată instituţie, implicată o mare perioadă de timp în evenimentele comunităţii locale, alături de alte asociaţii culturale din Reşiţa. Factorul principal al reuşitei acţiunilor culturale de masă din Banat a fost nivelul cultural ridicat al ţărănimii române. Existau, în acea vreme, ţărani-corişti, ţărani-dirijori, ţărani-scriitori şi publicişti, ţărani-actori şi compozitori. Astfel, dirijorul Corului Reuniunii, Ion Iliasă, nu numai că a susţinut şi promovat, dar a şi participat în mod direct la activitatea corală şi a localităţilor din jurul Reşiţei, precum în Câlnic, Moniom, Cuptoare, a Corului Sindicatelor şi a altor coruri bisericeşti. În cadrul mişcării corale ţărăneşti, a proliferat şi mişcarea teatrală bănăţeană, de o mare amploare şi în ascendent faţă de cea din Ardeal, situaţie recunoscută şi admirată de Iosif Vulcan, un mare publicist şi scriitor român, membru al Academiei Române, care aprecia, încă din anul 1889, că "plugariul nostru din Banat ne-a creat temelia teatrului naţional", iar în anul 1904, în revista "Familia", dr. Iosif Blaga scria: "În Banat, unde sunt atâtea reuniuni de cântări şi coruri, acestea înseşi s-au pus în fruntea mişcării teatrale. Dau şi concerte şi teatru". În perioada regimului comunist, Reuniunea de Cântări, Lectură şi Muzică Reşiţa Română şi-a pierdut vitalitatea, membrii ei fiind dispersaţi pe la diverse evenimente propagandistice, astfel că, în timp, şi-a încetat existenţa, nedorind să contribuie la glorificarea unui regim ateu, lipsit de patriotism şi idealuri cultural-naţionale şi spirituale. Reuniunea de Cântări, Lectură şi Muzică Reşiţa Română a fost reînfiinţată însă în luna octombrie a anului 2007 (preşedinte Ioan Iliasă, nepotul celebrului dirijor), cu scopul de a continua tradiţiile corale, teatrale, muzicale şi de dansuri ale vechii asociaţii. Se aşteaptă membri noi, cu calităţi artistice şi muzicale pentru a reînvia tradiţia corală bisericească din Reşiţa Română. (Pr. Valentin Popovici)