Ajunul Bobotezei la Catedrala patriarhală

În Ajunul Bobotezei, pe 5 ianuarie, preoţii slujitori de la Catedrala patriarhală au binecuvântat cu Agheasmă Mare, după tradiţie, Reşedinţa patriarhală, Palatul Patriarhiei şi Centrul eparhial al Arhiepiscopiei Bucureştilor, rugându-se pentru sănătatea şi mântuirea celor care se ostenesc în aceste aşezăminte spre binele Bisericii noastre.

Întrucât anul acesta praznicul Botezului Domnului s-a sărbătorit în zi de duminică, în ajun nu s-a mai săvârşit Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, după cum se obişnuieşte, ci Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur. La Catedrala patriarhală Sfânta Liturghie a fost săvârşită de către părintele arhimandrit Timotei Aioanei, Mare Eclesiarh al Catedralei patriarhale şi Exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucureştilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Imediat după Sfânta Liturghie a fost săvârşită slujba Aghesmei Mari, iar preoţii slujitori au binecuvântat, potrivit tradiţiei bisericeşti, aşezămintele de pe Colina Patriarhiei. La Reşedinţa patriarhală, soborul preoţilor slujitori a fost primit de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Aici preoţii s-au rugat ca Dumnezeu să reverse binecuvântarea Sa peste întregul aşezământ, precum şi pentru sănătatea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Preafericirea Sa i-a binecuvântat pe cei prezenţi şi a explicat că binecuvântarea caselor în ajunul Bobotezei cu Agheasmă Mare "nu este un simplu obicei folcloric, ci o mărturisire a credinţei ortodoxe în Sfânta Treime Care s-a arătat la Botezul Domnului în Iordan, aşa cum spune şi troparul sărbătorii, o mărturisire a calităţii noastre de creştini. De aceea, prin această reîmprospătare a conştiinţei creştine, noi reînnoim bucuria de a fi iubiţi de Hristos şi de a răspunde la iubirea Lui jertfelnică cu iubirea noastră de fidelitate. În poporul român se spune că omul sfinţeşte locul, însă, din punct de vedere bisericesc, omul sfinţeşte locul doar atunci când el poartă o legătură vie şi permanentă cu Dumnezeu cel Unul Sfânt. De aceea, casele se sfinţesc pentru a îndemna pe oameni să intensifice legătura lor cu Dumnezeu Cel Unul Sfânt". Întâistătătorul Bisericii noastre a mai arătat că sfinţirea caselor creştinilor cu Agheasmă Mare înseamnă şi "o aducere aminte a faptului că sunt botezaţi şi că sunt chemaţi să sfinţească spaţiul şi timpul unde vieţuiesc. Sfinţirea casei credincioşilor are şi un aspect pastoral. Oamenii se întâlnesc cu preotul venind la ei acasă, şi nu mergând la Biserică doar ei. Prin aceasta se arată o legătură de preţuire şi o mărturie a faptului că există nu numai bucuria credincioşilor care vin la Biserică, ci şi bucuria credincioşilor care primesc pe preot, pentru că, primind pe preot în casa lor, primesc binecuvântarea Domnului. Preotul nu dă har de la sine, ci transmite harul sfinţitor, mântuitor, luminător, înnoitor şi aducător de bucurie şi pace în fiecare casă care primeşte pe preot cu icoana Naşterii Domnului înainte de Crăciun şi cu Agheasma Mare înainte de sărbătoarea Botezului Domnului. Sfinţirea caselor înseamnă şi alungarea duhurilor rele, schimbarea gândurilor rele în gânduri bune şi spor de ajutor de la Dumnezeu pentru toată fapta cea bună".