Alba Iulia, cel mai modern și inteligent oraș până în 2018
Marile municipii, care generează două treimi din PIB-ul României, trebuie să fie primele care să sprijine saltul către oraşele inteligente, crede Decebal Făgădău, reprezentant al Asociaţiei Municipiilor din România. Primul oraş inteligent din România va fi Alba Iulia, în urma unui proiect susţinut la nivel central și care va deveni realitate în decembrie 2018, odată cu celebrarea centenarului Marii Uniri.
Cu o valoare adăugată a sectorului IT la produsul intern brut (PIB) de circa 4 miliarde de euro şi cu mai mult de 100.000 de specialişti care lucrează în acest domeniu, România ţinteşte să ajungă pe podiumul european al clasamentului în cel mai nou trend în materie de dezvoltare urbană - conceptul „Smart city”. Cât va dura până când sintagma „Oraş inteligent” va deveni un mod de viaţă pentru fiecare dintre noi, în contextul unei Uniuni Europene care îşi propune să cheltuiască 415 miliarde de euro pe an pentru implementarea unei Pieţe Unice Digitale, rămâne de văzut. În România, primii paşi încep să se facă, timid, dar sigur, spun autorităţile.
Municipiile reprezintă 70% din locurile de muncă ale României şi tot ele sunt cele care ar trebui să sprijine efortul de ţară în tot ceea ce înseamnă politica „Smart city”, a punctat Decebal Făgădău, reprezentant al Asociaţiei Municipiilor din România, în cadrul conferinţei „Jump to smart 1.0 - Soluţii rapide şi inovatoare pentru România oraşelor inteligente”, organizată de asociaţiile Smart România şi Brainstorming. La acest moment, există exemple punctuale, modele de succes, precum Alba Iulia, Cluj, Oradea, Bacău, Iaşi, Craiova. „Peste tot se încearcă câte ceva”, punctează Făgădău.
„În perioada 2014-2020, politica de coeziune va investi 100 miliarde de euro în zonele urbane. În plus, programul «Horizon 2020» a pus la dispoziţie 430 milioane de euro pentru oraşe şi comunităţi inteligente. Mă bucur că oraşele româneşti s-au alăturat acestui demers european”, a arătat şi comisarul european Corina Creţu, în cadrul aceluiaşi eveniment.
Chiar și oraşele mici, cu până la 50.000 de locuitori, fac eforturi susţinute de modernizare. „Avem deja exemple de oraşe care beneficiază de iluminat public cu lămpi cu leduri, precum Balş, Târgu Neamţ sau Comăneşti, şi care au redus semnificativ factura la energia electrică. Avem primării care au implementat sisteme smart de gestionare a documentelor, care au permis creşterea gradului de transparenţă a administraţiei publice. De curând avem şi primul oraş din România care îşi produce energia electrică pentru iluminatul public în regie proprie, folosind dejecţii animaliere provenind din zonă. Astfel, în oraşul Seini din judeţul Maramureş, energia electrică, precum şi cea termică sunt obţinute folosind biogaz”, a detaliat, pentru Agerpres, preşedintele Asociaţiei Oraşelor din România (AOR), Mădălin Teodosescu.
Definiţia de bază a conceptului „Smart city” spune că un „oraş inteligent” înseamnă o aşezare urbană care creează, cu ajutorul tehnologiei, oportunităţi şi facilităţi inteligente pentru cetăţeni, companii, autorităţi şi instituţii publice. Asta s-ar traduce, de exemplu, într-un transport public inteligent în care să poţi călători civilizat pe baza unui singur tichet, în plata facilă a taxelor şi impozitelor, în monitorizarea inteligentă a traficului şi locuri de parcare amplasate inteligent.
Implicarea autorităţilor centrale şi locale este esenţială. Un prim pas a fost făcut de Ministerul Comunicaţiilor, care a publicat, în decembrie 2016, Ghidul Smart City pentru România, ca preambul la proiectul „Alba Iulia Smart city 2018”, care vizează construirea celui mai modern şi inteligent oraş din România şi care va deveni realitate în decembrie 2018, odată cu celebrarea centenarului Marii Uniri.