Alegerile tale
Viaţa este 90% cum ţi se dă şi 10% cum ţi-o faci, afirma autorul cărţii „Scrisori Caterinei“, preotul ortodox american Charlie Shadd. Nu ştiu dacă e chiar adevărat calculul, însă procentul e deznădăjduitor. Şi totuşi, acei 10% care depind exclusiv de noi sunt teribil de importanţi. Pentru că alegerile pe care le facem ne vor marca incredibil de mult. Singura problemă a omului e că nu cunoaşte dinainte ce îl aşteaptă la capătul deciziilor luate. Dacă ar fi primit acest dar, poate existenţa umană ar fi fost mai uşoară. Viaţa fiecăruia dintre noi este suma alegerilor făcute de-a lungul ei. Astăzi prăznuim sărbătoarea unei alegeri, a unei alegeri fericite pentru omenire. Răspunsul Mariei dat îngerului a schimbat în bine faţa lumii.
Povestea de astăzi, aţi intuit, ne vorbeşte despre alegeri.
Se spune că erau trei prieteni care îşi doreau să urce un munte pentru că în vârful lui trăia un bătrân plin de înţelepciune, pe care îşi doreau să-l cunoască. La un moment dat au ajuns la o răscruce, şi fiecare a continuat să-şi aleagă drumul după cum îl îndemna sufletul. Primul a ales o cărare abruptă, ce urca drept către vârf. Nu-i păsa de pericole, dorea să ajungă la bătrânul din vârful muntelui cât mai repede. A doua cale, urmată de al doilea bărbat, nu era chiar atât de abruptă, dar străbătea un canion îngust şi accidentat, cu vânturi puternice. Al treilea a ales o cărare mai lungă, care ocolea muntele şerpuind în pante line.
După şapte zile, cel care urcase pe calea cea abruptă a ajuns în vârf extenuat, plin de răni sângerânde. Nerăbdător s-a aşezat să-şi aştepte prietenii. După şapte săptămâni, ameţit de vânturile puternice care i se împotriviseră, ajunse şi al doilea. Se aşeză în tăcere lângă cel dintâi, aşteptând. După şapte luni sosi şi cel de-al treilea, cu faţa strălucindu-i de fericire, semn al unei profunde stări de linişte şi mulţumire interioară. Ceilalţi doi erau furioşi pentru că drumul lor a fost greu şi au avut mult de aşteptat, în timp ce drumul celui de-al treilea a fost o adevărată plăcere. Aşa că l-au întrebat pe bătrânul înţelept care a ales cel mai bine.
- Ce ai învăţat tu din alegerea ta? îl întrebă înţeleptul pe primul.
- Că viaţa este grea şi plină de pericole şi greutăţi; că presupune suferinţă şi adeseori ceea ce întâlnesc în cale îmi poate provoca răni; că pentru fiecare pas înainte trebuie să duc o luptă încrâncenată care mă sleieşte de puteri. Aşadar… am ales eu calea cea mai bună către tine?
- Da! ai ales bine… Şi tu ce ai învăţat? îl întrebă pe al doilea.
- Că în viaţă multe lucruri mă pot abate din cale; că uneori pot să pierd drumul, ajungând cu totul altundeva decât doresc… Dar dacă nu îmi pierd încrederea, reuşesc până la urmă. Aşadar… am ales eu calea cea mai bună către tine?
- Da! ai ales bine… Dar tu ce ai învăţat? îl întrebă pe ultimul.
- Că mă pot bucura de fiecare pas pe care îl fac dacă aleg să am răbdare; că dacă privesc cu înţelegere, viaţa nu este o povară grea, ci un miracol la care sunt primit cu bucurie să iau parte; că iubirea care mă înconjoară din toate părţile îmi poate lumina sufletul dacă îi dau voie să pătrundă acolo. Aşadar… am ales eu calea cea mai bună către tine?
- Da! ai ales bine… Viaţa este ce ţi se oferă şi ce alegi din ea pentru tine. (Adaptare de Augustin Păunoiu după o pildă aflată pe site-ul: http:// povestiri-cu-talc.blogspot.ro /2007/05/alegerile-tale.html)