Alimentaţia corectă în boala de reflux gastroesofagian
Senzația de arsură în piept (refluxul gastroesofagian) și indigestia sunt semne ale unei relații defectuoase cu mâncarea. Cel mai adesea refluxul gastroesofagian se datorează unei disfuncții a mușchiului care închide etanș stomacul după intrarea alimentelor, mușchi numit sfincter esofagian inferior. De pildă, alcoolul, cafeaua și alte băuturi cofeinizate pot slăbi acest sfincter, iritând totodată epiteliul esofagului.
Cafeaua, ceaiul verde, cacao, băuturile cola, alimentele prăjite și grăsimile stimulează producerea de suc gastric în stomac și relaxează sfincterul esofagian inferior, favorizând apariția refluxului. Acest mușchi este unul dintre cele mai sensibile odată cu înaintarea în vârstă. După vârsta de 30 de ani, devine tot mai sensibil la alimentele enunțate mai sus, dar și la factorii de stres psihoemoțional.
Gestionarea alimentației și a stilului de viață constituie baza tratamentului pentru ceea ce se numește boală de reflux gastroesofagian. Pentru simptomele de intensitate medie, dar și pentru cele care nu sunt ameliorate de medicamente, precum inhibitorii de pompă de protoni (Omez, Nolpaza, Nexium ș.a.), schimbări ale stilului de viață sunt esențiale.
Cum gestionăm refluxul sucului gastric
O masă consistentă rămâne mai mult timp în stomac, crescând riscul apariției refluxului; prin urmare, sunt de preferat trei-cinci mese mai mici;
Stresul stimulează producția de suc gastric; de aceea mesele ar fi bine să fie experiențe plăcute, relaxante, tihnite, cu masticație completă;
Tehnicile de relaxare, îndeosebi exercițiile de respirație, pot ajuta la prevenirea și ameliorarea refluxului gastroesofagian;
După masă, este necesară menținerea unei poziții care împiedică trecerea sucului gastric în esofag; astfel, pentru a preveni refluxul nu ne vom întinde timp de două-trei ore după masă, nici nu ne vom apleca sau ridica obiecte grele;
Masa de seară va fi luată cu trei ore înainte de culcare;
Kilogramele în plus, ca și curelele, cingătorile, hainele strâmte creează presiune pe sfincterul esofagian inferior, favorizând refluxul sucului gastric;
Nicotina stimulează producerea de acid gastric și afectează funcția sfincterului, de aceea renunțarea la fumat este un pas important în gestionarea bolii de reflux gastroesofagian;
Guma de mestecat stimulează secreția salivară, care acționează ca un balsam asupra peretelui esofagului, protejându-l;
Unele medicamente pot predispune la apariția refluxului: aspirina, ibuprofenul, anticoncepționalele, codeina, morfina, unele antidepresive, medicamentele pentru astm;
Dacă apare refluxul în timpul nopții, este indicată ridicarea capului patului în treimea superioară (nu cu perne suplimentare, căci acestea vor poziționa trunchiul într-un unghi care va pune compresie pe stomac, agravând refluxul);
Unele persoane pot beneficia de pe urma unor remedii naturiste precum: ceaiul de mușețel, care are efect calmant asupra tractului digestiv, ghimbirul, atât sub formă de ceai, cât și sub formă de bucățele confiate, lemnul-dulce, care crește secreția de mucus, prevenind astfel efectele iritante ale sucului gastric asupra mucoasei stomacale și esofagiene, feniculul, nalba mare, papaya - pot ajuta digestia, acționând totodată ca un tampon asupra celor două epitelii.
Un alt factor care poate avea o contribuție semnificativă la apariția și severitatea refluxului gastroesofagian este balonarea. O seamă de zaharuri ce se întâlnesc în mod natural în alimente pot fi sau pot deveni mai greu de digerat odată cu vârsta. Aceste zaharuri formează grupa numită FODMAPs - oligozaharide, dizaharide, monozaharide și polioli fermentabili. Aceste fracții glucidice ajung în intestin unde sunt fermentate de microbiota rezidentă. În urma fermentației, se formează gaze ce pot crea presiune asupra stomacului, forțând în cele din urmă sfincterul esofagian inferior. Astfel de zaharuri se găsesc în produsele lactate, grâu, secară, ceapă, usturoi, năut, linte, fasole, miere, caju, fistic, sparanghel, ciuperci, conopidă, cireșe, mere, pere, pepene roșu, mango etc. De asemenea, acestea se găsesc în toate băuturile răcoritoare și dulciurile care conțin fructoză sau alți îndulcitori, precum maltitolul, sorbitolul, xilitolul, extractul de Stevia rebaudiana ș.a.
Unele persoane pot prezenta disconfort gastrointestinal în urma consumului de lactate din pricina lipsei sau a insuficienței lactazei, enzima din sucul intestinal necesară digestiei lactozei din lapte. Aproape 70% din populația lumii este intolerantă la lactoză, pentru că nu produce această enzimă. La români, situația este invers, 70-80% suntem toleranți la lactoză, putând deci consuma produse lactate. Totuși, din motive încă necunoscute oamenilor de știință, odată cu înaintarea în vârstă, genele ADN care reglează capacitatea de sinteză a lactazei se pot inactiva.
Un posibil aliat în lupta cu arsurile gastrice și cu balonarea este kiwi, un fruct intens studiat pentru efectele sale pozitive asupra sănătății fizice și mintale. Pe lângă vitamina C, K, fibre, folat și potasiu, kiwi conține un fitonutrient unic, numit actinidină, care asigură plantei protecție antimicrobiană, iar nouă ne poate îmbunătăți digestia, îndeosebi a cărnii, lactatelor și produselor din grâu. De asemenea, actinidina accelerează trecerea alimentelor din stomac în duoden. Kiwi stimulează și tranzitul intestinal, ameliorând constipația și simptomele induse de FODMAPs.