Alimentele costă cu 40% mai puțin decât în UE

Un articol de: Cristina Zamfirescu - 02 Martie 2018

România nu stă rău în ceea ce priveşte preţurile alimentelor, dar o creştere generalizată a acestora poate fi combătută prin mijloace macroeconomice, respectiv politica fiscal-bugetară a Guvernului şi politica monetară a BNR, a declarat preşedintele autorităţii de concurenţă, Bogdan Chiriţoiu. Monitorul preţurilor va crea o presiune asupra companiilor să reducă preţul la alimente, care este, în medie, 60% din preţul din Uniunea Europeană, susține Chirițoiu.

Consiliul Concurenţei, nu anchetează creşteri generale de preţuri, ci numai creşteri punctuale. „Dacă vorbim de­spre o creştere generală a preţurilor, asta se numeşte inflaţie, un fenomen macroeconomic. Com­baterea inflaţiei se face prin două mijloace mari şi late: politica fiscal-bugetară a Guvernului şi politica monetară a Băncii Naţionale. (...) Aşteptarea noastră este că Monitorul preţurilor va crea o presiune asupra companiilor să reducă preţul la alimente. Pentru o companie mare este uşor să afle preţurile concurenţilor. E mult mai greu pentru consumatori, însă. România nu stă rău la capitolul preţurilor (la alimente, n.r.). Statisticile europene ne arată că preţul alimentelor în România este, în medie, 60% din preţul din Uniunea Europeană. Deci, ce costă, în medie, 100 de lei în Europa, în România costă 60 de lei. E o situaţie relativ bună”, a explicat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, la o conferință de specialitate.
Referitor la majorarea de 4% la alimente înregistrată la nivelul anului 2017, șeful autorităţii pentru concurenţă a apreciat că nu este o creştere foarte mare.

„Dacă vorbim despre creşterea asta de 4% de anul trecut, la alimente, nu putem spune că este o creştere foarte mare. Nouă ni se pare mare pentru că ne-am dez­obişnuit. Până să intrăm în Uniunea Europeană, inflaţia în România era de două cifre. Eram obişnuiţi ca în fiecare an să crească alimentele cu 10%. De câţiva ani am reuşit să intrăm în rândul unor ţări mai sănătoase şi să avem o inflaţie foarte mică”, a sub­liniat Chiriţoiu.

Preşedintele Consiliului Concurenţei a arătat că are în lucru investigaţii în marile lanţuri comerciale cu privire la prețurile alimentelor.

„Sunt câteva investigaţii mari pe care aşteptăm să le terminăm, una pe partea de comerţ alimentar. Avem investigaţie în lucru care se va termina în următoarele luni, la Cora, Carrefour şi alţii. (…) La ce ne uităm noi, Consiliul Concurenţei, ne uităm la creşteri punctuale care nu au legătură cu evoluţia macroeconomică. Unele pot să fie rezultatul unor comportamente anticoncurenţiale. În investigaţia pe marile lanţuri comerciale ne uităm la practicile lor, din cadrul promoţiilor în special şi la acorduri aproape de semiclauze contractuale. Mai avem câteva creşteri de preţuri pe care le analizăm”, a menţionat preşedintele Consiliului Concurenţei.

În ceea ce privește comparatoarele de prețuri, care vor acoperi atât zona de produse alimentare, cât şi pe cea de combustibili, Chirițoiu a promis că în acest an vor fi puse la punct.

În cadrul conferinței s-a discutat și despre obligaţia retailerilor de a comercializa 51% produse româneşti care, în opinia Alinei Vlădoianu, vicepreşedintele Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România, „pune nişte probleme de concurenţă între producători şi furnizori”.

În plus, „suprareglementarea unui domeniu în care concurenţa funcţionează perfect este inutilă. Produsele româneşti există în magazine, pentru că ele sunt solicitate de clienţi, iar cererea aceasta a determinat retailerii să găsească cele mai creative soluţii pentru a aduce consumatorilor cât mai mult produsele româneşti. Prin urmare, a reglementa o obligaţie prin care se impune un procent sau un volum anume de marfă ro­mânească nu face decât să dezechilibreze acest fin echilibru între cerere şi ofertă”, a spus Vlădoianu.