Amenajări interioare
Pe vremea lui Ceaușescu nu erau prea multe de văzut. În București funcționau câteva teatre și trebuie spus că reușeau, în mod aproape eroic, să ofere spectacole de înaltă calitate, majoritatea fără nici o legătură cu propaganda comunistă, ba chiar opuse ei. Calificativul de „eroic” era justificat în cel puțin două moduri diferite. O dată pentru că textele și montările erau atât de curajoase încât uneori te așteptai ca toată echipa să fie arestată... De altfel, s-a întâmplat ca un spectacol să fie interzis imediat după premieră - cazul Revizorul, de la Teatrul Lucia Sturza Bulandra. În al doilea rând, era eroic să joci și să transmiți emoție artistică atunci când pe scenă și în sală erau, iarna, puțin peste 10 grade, drept care spectatorii purtau paltoane, mănuși, fulare și chiar căciuli, dar actorii nu-și puteau permite asta.
Cam la fel stăteau lucrurile cu filmele. Se făceau și se aduceau filme bune, dar nu era clar cu ce soartă: Reconsituirea lui Lucian Pintilie a fost interzisă după o săptămână, ca și Faleze de nisip, filmul lui Dan Pița, care prezenta pe afiș un cap încuiat...
Mai rămâneau concertele de la Ateneu și cele câteva galerii de artă: Orizont, Apollo, Simeza... Cât despre magazine, inclusiv cele de modă, mai degrabă te podidea plânsul intrând în ele.
Existau totuși și excepții. Printre ele figurau magazinele Fondului Plastic și cele de amenajări interioare, unde mai vedeai o lampă frumoasă, un tablou reușit, o oglindă interesantă sau un cuier simpatic.
Astăzi, domeniul amenjărilor interioare este, și la noi, ca și în alte țări, atât de dezvoltat încât îi sunt dedicate emisiuni TV, reviste de specialitate și, nu în ultimul rând, sofisticate teorii. Adevărul e că la teorii, noi, românii, am stat întotdeauna bine (inclusiv la cele ale conspirațiilor), dar acum beneficiem și de un abundent ajutor venit din afară. Există stiluri, mode, trenduri și reguli aproape imperative, în special pentru a-ți asigura o casă Feng Shui, care este un „ansamblu de principii de geomanție, care afirmă că formele și mediul ambiant pot influența principiul qi” (principiul de bază în medicina tradițională chineză și în artele marțiale, în vreme ce geomanția susține că prezice viitorul cu ajutorul unor puncte trasate pe pământ) sau, mai pe românește și mai simplu, un mod de a crea armonie în jurul tău. În ultima formulare, nu e deloc un obiectiv de neglijat și departe de mine ideea de a ironiza această preocupare. Casa trebuie să arate cât mai frumos și să ne ofere cât mai mult echilibru și dacă există o tehnică ori o artă care ajută asta, cu atât mai bine. În definitiv, din aceeași zonă geografică vine frumoasa artă ikebana de aranjare a plantelor.
Tot ce vreau să spun este că, dacă ne preocupăm să ne amenajăm frumos interiorul casei e cu mult mai important s-o facem și pentru interiorul sufletului. Din fericire, aici nu există mode, iar „regulile” sunt foarte simple și neschimbate de foarte multă vreme: credința în Dumnezeu, iubirea de aproape, dorința de a face bine, inclusiv naturii, grija față de cei apropiați, setea de cultură...
În parte, sunt înnăscute, în mare parte căpătate prin educație, dar rămâne destul de mult și în responsabilitatea noastră de a ne amenaja cât mai frumos, cât mai complet și cât mai echilibrat interiorul. Merită efortul!