Ana Blandiana a primit titlul de Doctor Honoris Causa al UBB
Poeta Ana Blandiana a primit, joi, titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, a cărei studentă a fost, la Facultatea de Litere, între 1963 şi 1967. Ana Blandiana a vorbit, în discursul ţinut în Aula Magna a UBB, despre eforturile Europei de a nu se dezintegra.
Rectorul UBB, Ioan-Aurel Pop, a precizat, în discursul ţinut cu această ocazie, că a fost pentru prima dată în istoria universităţii când o personalitate a fost propusă pentru titlul de Doctor Honoris Causa de trei facultăţi concomitent. În cazul cunoscutei poete, titlul i-a fost decernat în urma propunerilor venite din partea Facultăţii de Istorie şi Filosofie, a celei de Litere şi a Facultăţii de Studii Europene, pentru „excelența operei sale literare și pentru calitatea civică a angajării sale în reforma societății românești, amândouă – expresii ale unei voci singulare a culturii europene”. Laudatio a fost prezentată de prof. univ. dr. Ioana Bican (membru al Departamentului de literatură română și teoria literaturii, Facultatea de Litere) și conf. univ. dr. Liviu Țîrău (membru al Departamentului de Relații Internaționale și studii germane, Facultatea de Studii Europene).
Ana Blandiana a vorbit, în discursul ţinut în Aula Magna a UBB, despre eforturile Europei de a nu se dezintegra şi de a-şi menţine vii atât spiritul cât şi fiinţa propriu-zisă, în condiţiile în care valurile de oameni de altă cultură şi religie, care se îndreaptă către acest teritoriu, ar putea să nu poată fi asimilate prea uşor.
Poeta a comparat vremurile actuale cu alte perioade din istorie, mai cu seamă cu cea a prăbuşirii Imperiului Roman, dar a amintit şi alte epoci dureroase prin care Europa a trecut.
„Nu este un secret pentru nimeni că epoca noastră seamănă izbitor cu cea de la sfârşitul Imperiului Roman. Acelaşi aer de sfârşit de sezon, de putere, de lume. (...) În orice caz, nu putem să nu recunoaştem că cel de-al treilea mileniu a început mai curând catastrofic. Abia începuseră să se estompeze ecourile nazismului şi comunismului, cele două atât de ruşinoase nebunii ale secolului al XX-lea, că o altă absurditate şi mai totală, terorismul, a inaugurat noul secol printr-o crimă fără precedent în istoria umanităţii, distrugerea Turnurilor gemene. Zecile de atentate cu sutele sau miile lor de morţi nu reprezintă nici pe departe un pericol comparabil cu cel al înaintării lente şi insidioase a milioane de emigranţi ferm hotărâţi să nu se integreze şi care vor dizolva, din interior, cultura şi mentalităţile Europei secolului al XXI-lea, înlocuindu-le cu imperativele unor convingeri de tip medieval”, a spus Ana Blandiana.
Europa, cu resurse, dar fără credinţă
Poeta a vorbit şi despre incapacitatea Europei de a lua deciziile necesare pentru a-şi asigura supravieţuirea, referindu-se, de exemplu la legalizarea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex, în condiţiile în care populaţia băştinaşă a continentului se află în declin, iar comunităţile de refugiaţi au, în medie, mai mult de trei-cinci copii pe familie.
„Este evident că în implacabila ciocnire a civilizaţiilor, Europa pierde văzând cu ochii, nu pentru că nu are resurse, ci pentru că nu are credinţă. Nu numai credinţa în Dumnezeu, ci pur şi simplu credinţa de a crede în ceva (...) Mai periculos decât terorismul pentru definiţia şi supravieţuirea Europei este bagajul spiritual şi cultural pe care îl aduc noii veniţi şi care, prin aplicarea libertăţilor europene şi prin dezechilibrul demografic fără speranţă dintre băştinaşi şi emigranţi, vor înlocui cultura şi spiritualitatea europeană”, a mai spus Ana Blandiana.
La ceremonie au fost prezenţi şi Înaltpreasfinţitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, care i-a oferit, la final, Anei Blandiana un buchet de flori, precum şi fostul preşedinte al Academiei Române, Ionel Haiduc, conform Agerpres.
Ana Blandiana este autoarea a peste șaptezeci de volume de poezie, proză și de eseuri în limba română, a căror valoare a fost recunoscută nu doar în plan național, ci și în cel internațional, patruzeci și cinci de volume fiind traduse în nu mai puțin de douăzeci și trei de limbi. Scriitoarea este laureată a numeroase și prestigioase premii literare românești și internaționale sau aparținând altor țări, precum Premiul Gottfried von Herder – 1982 (cel mai tânăr laureat al acestei renumite distincții), Premiul pentru Poezie al Uniunii Scriitorilor din România – 1969, Premiul pentru Poezie al Academiei Române – 1970, Premiul Național de Poezie – 1997, Premiul Opera Omnia, în anul 2000, Premiul Internațional Vilenica (din Slovenia – în anul 2004) sau Premiile Internaționale pentru Poezie de la Camaiore și Acerbi (ambele din Italia), care i-au fost decernate în anul 2006, conform UBB.