Analizele care indică o boală a rinichilor
Aproximativ 10% dintre români nu știu că au o boală cronică de rinichi, potrivit celor mai recente statistici medicale. Foarte mulți pacienți află că suferă de afecţiuni renale abia când ajung la serviciile de urgență, deși diagnosticarea ar trebui să se facă timpuriu. Sunt necesare două analize simple, decontabile prin Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), pentru depistarea bolilor de rinichi.
O boală cronică de rinichi depistată în stadiu incipient beneficiază de un tratament care îmbunătățește mult viața pacienților, evitându-se astfel două soluții mai greu de implementat, și anume dializa și transplantul, a subliniat ministrul sănătății, Alexandru Rafila, la evenimentul de lansare a primei conferințe naționale de informare și conștientizare a riscurilor bolii cronice renale.
Organizată de Societatea Română de Nefrologie, Societatea Națională de Medicina Familiei și Ministerul Sănătății, campania atrage atenția asupra faptului că bolile cardiovasculare, hipertensiunea și diabetul sunt frecvente printre români și pot afecta grav rinichii, iar starea de sănătate a rinichilor poate fi evaluată gratuit prin intermediul medicului de familie. Potrivit ministrului Alexandru Rafila, citat de Agerpres, la nivel mondial, circa 700 de milioane de persoane au o boală cronică de rinichi. În România, prevalența estimată este de până la 10% din populație, doar un caz din zece este diagnosticat în stadii incipiente.
Când se ajunge într-un stadiu avansat al bolii, la insuficiență renală, există doar două soluții de remediere, ambele destul de dificile: dializa și transplantul. Dializa presupune cel puțin trei ședințe săptămânal, de câte patru ore fiecare, pe o durată de ani buni, ceea ce limitează într-o mare măsură posibilitatea pacienților de a avea o viață normală. În privința celei de-a doua soluții, trebuie ținut cont că numărul de transplanturi depinde de numărul de donatori și de compatibilitatea cu pacienții care au nevoie de transplant.
Sunt necesare doar două analize simple, pe care medicul de familie le poate recomanda cu prioritate pacienților cu afecțiuni cardiovasculare sau cu diabet, care au cel mai mare risc de a dezvolta o boală cronică renală. Este vorba despre măsurarea nivelului de creatinină și o investigație radiologică, ambele cu posibilitatea de a fi decontate prin CNAS. În practică, medicii recomandă cel mai des măsurarea creatininei. Al doilea tip de analiză, radiografia, indică doar o situație de moment, care nu sugerează atât de bine o eventuală evoluție a unei boli cronice de rinichi. Din păcate, multe cazuri sunt depistate tardiv, când organismul este atât de afectat, încât nici dializa nu mai poate ajuta.
Boala cronică renală înseamnă că rinichii nu mai funcționează normal și nu-și mai îndeplinesc funcția de a elimina reziduurile toxice din sânge. În fazele incipiente, acest tip de afecţiune nu doare, dar pe măsură ce funcția renală se deteriorează pacientul elimină cantități sub normal de urină, apar inflamații ca urmare a acumulării de lichide în țesuturi, oboseală, somnolență, lipsa poftei de mâncare și dureri de cap.
Este important de reținut că funcția renală se poate deteriora în proporție de până la 90% chiar înainte ca primele simptome să apară, de aceea screeningul este esențial și se recomandă în fiecare an pentru pacienții cu grad de risc crescut. În România sunt înregistrați peste 37.000 de pacienți cu boală cronică de rinichi, spitalizați anual, iar dintre aceștia aproximativ 25% sunt în stadiu avansat. Vârsta medie a pacienților cu boală cronică de rinichi spitalizați este de 67 de ani, peste 55% dintre cei afectați având vârste cuprinse între 60 și 79 de ani. (I. M.)