Artă bisericească la Muzeul Satului

Marţi, 28 septembrie, a avut loc, la Muzeul Satului din Capitală, vernisajul expoziţiei "Mărturii de artă şi cultură ortodoxă din Episcopia Covasnei şi Harghitei". Expunerea face parte din programul "Biserica, centru de spiritualitate al satului românesc" şi este deschisă publicului până în 15 noiembrie.

Evenimentul, derulat sub pavăza unui cer strălucitor de sfârşit de septembrie, a fost realizat cu sprijinul Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Ioan al Episcopiei Covasnei şi Harghitei, şi cu susţinerea financiară a Administraţiei Fondului Cultural Naţional. Delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la această sărbătoare a fost Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal. De asemenea, a fost prezent şi Înalt Preasfinţitul Calinic, Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, alături de profesori universitari, autorităţi centrale şi locale. Comoara românilor din "lada de zestre" Sorin Sebastian Duicu, iniţiatorul expoziţiei, cel care a avut ideea unui ciclu de expoziţii eparhiale, a explicat alegerea unor exponate din zona Harghita şi Covasna, prin faptul că zona este inexplicabil ocolită de criticii de artă, iar albumele de specialitate o ignoră, aşadar "am vrut să o aduc pe simezele interesului". "Expoziţia aceasta care are şi un catalog arată tocmai bogăţia spirituală a românilor de aici, o bogăţie foarte interesantă care cumulează trăsături din toate regiunile româneşti. Se observă în pictura de şevalet în icoane influenţe din Moldova, din Muntenia, dar şi din restul Transilvaniei. E o sinteză foarte interesantă şi care emoţionează prin îmbinarea dintre pictura academică şi cea tradiţională populară", a declarat Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal. "Am dori ca această expoziţie să vorbească în locul nostru, după ce noi ne vom retrage, despre acea parte de ţară şi să prezinte faptul că este pământ românesc, Biserică românească ortodoxă şi suflet al neamului nostru românesc", a spus Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Ioan, care a continuat cu aprecieri referitoare la activitatea intensă a Muzeului Satului, pe care l-a numit "ladă de zestre" a autenticităţii româneşti, unde se găsesc "căsuţe ţărăneşti mai înalte decât Intercontinentalul şi mai iubite de Dumnezeu". Un tezaur expoziţional Conf. univ. dr. Paula Popoiu, director general al muzeului, a vorbit despre cercetarea întreprinsă de muzeografii instituţiei, pe care a condus-o în zona Harghitei şi a Covasnei, cercetare în urma căreia au fost selectate spre expunere 73 de piese din 28 de localităţi. Pe scurt, este vorba despre un adevărat tezaur, oferit spre delectare, prin această expoziţie, publicului larg, şi care este format din icoane, cărţi, cât şi diverse obiecte de cult, datate sau databile în perioada secolelor al XVII-lea - al XX-lea. Pe lângă bucuria aflării unor piese de cult cu valoare de patrimoniu, prea puţin cunoscute, experienţa la faţa locului a făcut posibilă "descoperirea" unor "oameni ca noi, care de secole au reuşit să se înţeleagă, fapt ce diferă de a se tolera, şi că neînţelegerea este de natură mai mult politică". Exponatele, a subliniat pentru "Ziarul Lumina" directorul Muzeului Satului, au valoare estetică, fără a-şi fi pierdut, se înţelege, valoarea de obiecte sfinte. Cu adevărat sfinte, mai ales că în sala "Gheorghe Focşa", locul unde pot fi admirate aceste creaţii unice, am observat vizitatori care se închinau în faţa icoanelor. Impresionează icoana împărătească a Maicii Domnului Frumoasele mărturii de artă şi cultură ortodoxă, "a căror valoare creşte exponenţial odată cu trecerea anilor", după cum aprecia în deschiderea evenimentului IPS Calinic, sunt obiecte de patrimoniu adunate cu trudă de la diferite parohii şi păstrate, mare parte dintre ele, ani în şir în condiţii excelente, prin grija părinţilor de la Mănăstirea Topliţa. Este vorba despre obiecte de cult realizate din lemn, metal, sticlă pictată, din pânză brodată cu fir de argint aurit, lucrări ale unor meşteri locali şi străini. Cele mai multe sunt icoane, dar şi candelabre fastuoase, un jeţ (scaun înalt cu spetează şi braţe), sfeşnice, cruci pentru Sfânta Masă, tipărituri, o mitră, cărţi, două clopote de bronz (unul din 1763, al bisericii din Valea Mare, celălalt, din 1775, al bisericii de la Întorsura Buzăului). Luând în considerare aceste ultime repere temporale, realizăm că valoarea tezaurului expus la Muzeul Satului nu este dată numai de o dimensiune spirituală şi estetică, ci şi de vechime, venerabilă în cazul multora dintre ele. Remarcabilă este icoana împărătească a Maicii Domnului, datată 1743, aparţinând iconarului Andrei din Şumfălău. La fel, impresionează icoana împărătească "S Neculae" din 1878, operă a "zugravului Gligore". În concluzie, expoziţia este o expresie a strădaniei spirituale de veacuri a locuitorilor Harghitei şi Covasnei şi merită a fi cunoscută. "Expoziţia este o sinteză foarte interesantă, care emoţionează prin îmbinarea dintre pictura academică şi cea tradiţională populară." Preasfinţitul Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal