Arta meşteşugului tradiţional pe înţelesul copiilor

În cadrul proiectului "Hristos împărtăşit copiilor", Parohia ortodoxă Timişoara-Ronaţ, Protopopiatul Timişoara I, la iniţiativa părintelui paroh Nicolae Mircia, a organizat joi, 25 noiembrie, un curs de artă tradiţională românească pentru copiii din parohie. Arta meşteşugului tradiţional le-a fost prezentat celor 35 de copii de către Dumitru Copil, artist popular, originar din părţile Bihorului.

Parohia Timişoara Ronaţ, prin persoana părintelui paroh Nicolae Mircia şi cu ajutorul credincioşilor, organizează periodic activităţi pentru copiii de la grădiniţa şi şcoala din cartier. Întâlnirile au loc în fiecare joi şi sâmbătă, de la ora 15:00, respectiv 16:00. În cadrul acestor întâlniri, copiii aprofundează cunoştinţele dobândite la orele de religie de la şcoală. Copiii pot reînvia tradiţiile Începând cu Postul Crăciunului, copiii descoperă tradiţiile vechi populare închinate sărbătorilor de iarnă, colindul, sceneta religioasă "Steaua", obiectele decorative confecţionate din nuci, mere, pânză de in şi seminţe. "Am observat entuziasmul acestor copii şi interesul lor pentru arta populară tradiţională şi pot spune că ei sunt cei care pot reînvia tradiţiile, meşteşugurile de altădată şi toată vistieria de obiceiuri tradiţionale româneşti, moştenită de la moşii şi strămoşii noştri. Arta populară este pe înţelesul copiilor, orice copil, cu puţină îndemânare, poate învăţa să sculpteze linguri de lemn, să picteze vase de lut, să împletească, să croşeteze şi să ţeasă lâna, mai ales dacă are un îndrumător alături. Arta populară este o alternativă pentru copilul din ziua de astăzi, care este prins tot mai mult de calculator şi internet, instrumente care nu-i dezvoltă atât de mult creativitatea pe cât ar putea arta tradiţională, care în final îi dă satisfacţia acelui copil că a realizat ceva cu mâinile lui, un obiect de artă populară, ce poate rămâne mărturie de-a lungul generaţiilor", a precizat meşterul popular Dumitru Copil. Creaţia populară înseamnă viaţă Cunoscutul artist popular a subliniat că arta populară înseamnă viaţă, aducerea aminte a faptului că suntem români înseamnă mai mult decât ceea ce poate exprima cuvântul. "Când sunt între meşterii populari, simt o bucurie curată şi sinceră, unitate, simt satul românesc care renaşte. Mergând la târgurile tradiţionale organizate în ţară şi străinătate, am observat tendinţa omului modern de întoarcere la tradiţie, la arta populară autentică, cea născută la sat. Mulţi oameni doresc să aibă în casele lor obiecte făcute de mâinile ţăranilor, obiecte realizate cu atâta dăruire de către cei care încă mai ţin aprinsă flacăra tradiţiei populare autentice". Biserica, păstrătoarea tradiţiei autentice În Ajunul Crăciunului, copiii, alături de îndrumătorii lor şi de părintele paroh, vor împodobi pomul de Crăciun cu obiectele confecţionate de ei, aşa cum făceau odinioară bunicii şi strămoşii lor. "Aceste activităţi trebuie încurajate, întrucât dezvoltă latura creativ-intuitivă, atenţia copiilor şi totodată se promovează tradiţiile noastre româneşti, a sculpturii, a manufacturii, care ne aduc aminte de trecutul satului românesc, de arta tradiţională populară. Biserica a promovat întotdeauna valorile autentice ale artei tradiţionale româneşti şi a constituit locul unde arta populară a făcut trecerea de la profan la sacru, de la simplul obiect tradiţional manufacturat la obiect de cult. Odată ieşite aceste opere de artă din mâna copiilor, bucură pe toţi cei care le privesc, iar bucuria celor mici este şi mai mare, întrucât aceste obiecte făcute de mânuţele lor vor constitui podoabele ce vor îmbrăca pomul de Crăciun din anul acesta al bisericii noastre", a precizat părintele Nicolae Mircia, parohul Bisericii Timişoara-Ronaţ.