Atelier CIVIS la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București

Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București a găzduit miercuri, 10 iunie 2026, workshop-ul „Ethnos Ethos Ethikos (3E) - Ancient Values for New Communities. A Europe - Africa Collaborative Framework for Identifying Methodologies and Theoretical Paradigms on Social Embodied Values”, desfășurat în cadrul proiectului „Civis Seed Funding 2025-2026”.

Proiectul reprezintă o dezvoltare a inițiativei grupului de dialog cu Facultatea de Filosofie a Universității din București, în cadrul proiectului „Filosofie și Filocalie”, prin intermediul infrastructurii de mobilitate a Alianței CIVIS, și reunește un grup de cercetători care studiază texte fundamentale din propriile culturi - biblice, patristice, filosofice, istorice arabe, proverbe și texte medievale latine etc. - și analizează cum valorile exprimate în acestea pot fi trăite în comunitățile contemporane.

Întâlnirea de la București are loc după ce, luna trecută, echipa de cercetători s-a reunit la Sfax, în Tunisia, unde s-au făcut analize și discuții pe textele selectate pentru a fi studiate în cadrul proiectului.

La sesiunea de lucru au participat profesori și cercetători de la mai multe instituții de învă­țământ superior din Europa și Africa: pr. conf. univ. dr. Marian Vild și pr. lect. univ. dr. Alexandru-Atanase Barna de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București; prof. dr. Savu Totu de la Facultatea de Filosofie a Universității din Bucu­rești; prof. dr. Mihai-Dan Chițoiu, cadru asociat al Univer­sității din București și titular al Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; prof. dr. Evanghelos Protopapadakis și dr. Achileias Kleisouras de la Facultatea de Filosofie a Universității Naționale Kapodistriene din Atena; prof. dr. Konstantinos Kontourakis și lect. dr. Ioannis Ladas de la Facultatea de Teologie a ace­leiași universități; lect. dr. Maria Isabel Jimenez Martinez de la Universitatea Autonomă din Madrid; prof. dr. Mohamad Kharrat, conf. dr. Nesrine Snoussa și conf. dr. Becim Nekki de la Universitatea din Sfax, Tunisia.

În deschidere, părintele decan lect. dr. Cosmin Daniel Pricop a adresat oaspeților un cuvânt de bun-venit: „Este o mare bucurie pentru noi să vă avem alături în această dimineață la facultatea noastră. Unii dintre dumneavoastră ați parcurs o distanță considerabilă pentru a fi aici, din întreaga Europă și din Africa, și aș dori să știți că prezența dumneavoastră în instituția noastră nu este privită ca o formalitate, ci ca un dar autentic. Cele trei cuvinte grecești din titlul proiectului, Ethnos, ­Ethos, Ethikos, descriu o mișcare, aproape o călătorie. Ethnos - poporul, comuni­tatea, corpul concret de ființe umane care împărtășesc un loc și o poveste, Ethos - caracterul trăit al acelei comunități, obiceiurile sale, datinile sale, modurile nescrise prin care înțelege ceea ce este bine, și Ethicos - reflecția etică ce apare atunci când o comunitate începe să se întrebe nu doar cum trăiește, ci cum ar trebui să trăiască, de la oameni, la modul lor de viață, până la problema morală. Trăim într-o perioadă în care cuvântul «valori» este rostit peste tot și totuși înseamnă foarte puțin. Proiectul care ne aduce împreună insistă tocmai pe contrariu: pe valori întrupate, pe valori sociale care nu sunt abstrac­țiuni care plutesc deasupra vieții umane, ci realități purtate în comu­nități, în practici împărtășite. Aceasta este o convingere pe care propria noastră tradiție teologică o înțelege foarte bine, căci teologia ortodoxă nu a crezut niciodată că adevărul poate fi ținut la distanță ca o simplă informație. (...) Atena, Sfax, Madrid, București, patru orașe, patru universități, două continente și o mare împărțită între ele. A aduce aceste comunități academice în dialog înseamnă a recupera ceva din acea circulație antică a ideilor și a ne întreba dacă valorile antice din subtitlul nostru ar putea servi într-adevăr ca resursă pentru noile comunități pe care cu toții, în moduri diferite, încercăm să le construim”.

De asemenea, părintele lect. univ. dr. Alexandru-Atanase Barna, coordonatorul proiectului, a evidențiat cum s-a desfășurat proiectul până acum și care sunt scopurile lui: „Din acest an, din martie, am început să lucrăm împreună online și apoi am avut o primă mobilitate unde ne-am întâlnit cu toții în Sfax, în Tunisia. Am avut un dialog deschis cu mediul academic de acolo, într-o cultură musulmană care a fost foarte interesantă de descoperit pentru noi. Metodologic, fiecare dintre noi s-a concentrat pe un text, pe un autor, citindu-l din propria sa perspectivă, ca filolog, ca istoric, ca teolog sau ca filosof. Am discutat împreună, apoi, descoperirile noastre, modul nostru de a vedea acele texte și acele valori (...). Mai este, de asemenea, o a doua parte a proiectului, care constă în a sublinia cum putem pune în practică aceste valori, cum putem lucra pentru o metodologie sau o paradigmă teoretică în care un text din timpuri străvechi poate ajunge la noi într-un mod foarte real, pragmatic. Acesta este modul în care ne putem angaja mai mult în ideea de a nu avea textele sau valorile conținute în ele ca pe un mod muzeal de a le folosi, ci ca un mod de a le întruchipa, de a le practica cu adevărat”.

În decursul zilei, profesorii parti­cipanți au prezentat, în trei sesiuni de lucru, rezultatele cercetării asupra textelor biblice, filocalice, filosofice și istorice pe care le-au studiat și au purtat dialoguri cu alți profesori, cercetători și doctoranzi.