Ateliere de formare și dialog pentru participanții la ITO

Activitățile desfășurate în cadrul manifestărilor prilejuite de cea de-a 8-a ediție a Întâlnirii Internaționale a Tinerilor Ortodocși (ITO) au continuat miercuri, 2 septembrie, printr-un amplu program dedicat dialogului, formării și descoperirii patrimoniului spiritual și cultural al Capitalei.

Participanții au luat parte la rugăciunile de dimineață la Biserica „Sfântul Grigorie Palama” din campusul Universității Politehnica București și au participat la nu mai puțin de 60 de ateliere tematice, organizate pe diverse domenii de interes pentru tineri. Acestea au oferit prilejul unor discuții constructive, al schimbului de experiență și al aprofundării unor teme de actualitate. Totodată, au fost organizate 10 ateliere speciale dedicate liderilor, menite să contribuie la dezvoltarea abilităților de coordonare și comunicare, precum și la încurajarea implicării active în viața comunităților din care aceștia fac parte.

Lect. univ. dr. Oana Moșoiu, cadru didactic la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București, a explicat modul în care au fost organizate atelierele dedicate managementului de proiect și obiectivele urmărite prin această experiență practică de învățare: „Astăzi s-au desfășurat atelierele dedicate participanților, având ca tematică managementul de proiect. Au fost organizate 60 de ateliere în paralel, desfășurate sincron, precum și, separat, 10 ateliere dedicate liderilor de organizații și comunități, lucrătorilor de tineret, coordonatorilor de programe și coordonatorilor de voluntari. Pentru cele 60 de grupe de participanți, tema principală a fost managementul de proiect. Atelierul a avut un caracter foarte practic și a implicat o simulare prin care participanții au fost provocați să realizeze un produs. Pe parcursul acestui proces, au trecut prin mai multe crize, simulând situațiile dificile care pot apărea și în cadrul unui proiect real. Pornind de la această experiență concretă, au fost organizate momente de reflecție, în cadrul cărora participanții au evidențiat o serie de concluzii despre ceea ce înseamnă managementul de proiect: inițierea unui proiect, gestionarea resurselor, formarea și coordonarea unei echipe, confruntarea cu diverse provocări și depășirea acestora, precum și perseverența necesară pentru a duce la bun sfârșit ceea ce ai început. În special în comunitățile cu resurse mai puține sau în cele care funcționează în mare măsură pe baza voluntariatului, entuziasmul poate fi foarte mare la început. Însă, atunci când apar primele crize, cineva se demoralizează, resursele așteptate nu apar sau nu există o planificare bună, proiectele pot eșua destul de repede. De cele mai multe ori, o planificare deficitară contribuie semnificativ la acest eșec. Așadar, având în vedere acest parcurs și ciclul de viață al proiectelor care pot întâmpina dificultăți sau chiar pot eșua, ne-am propus să vedem cum arată un proiect dus până la capăt, chiar și atunci când trece prin mai multe tipuri de crize. Atelierele au stârnit mult interes, tocmai pentru că au avut un caracter practic și i-au implicat direct pe participanți. Nu a fost vorba despre o prelegere și nici despre prezentarea unor simple teorii privind managementul de proiect, ci despre parcurgerea efectivă a experienței de a iniția ceva, de a întâmpina dificultăți, de a căuta soluții și de a vedea dacă ceea ce a fost început poate fi dus până la capăt. La final, participanții au reflectat împreună asupra lucrurilor care îi pot ajuta să depășească momentele dificile și asupra modului în care pot aplica această experiență atunci când se întorc în propriile comunități. Un element important al atelierelor a fost faptul că participanții au lucrat alături de persoane pe care nu le cunoșteau. Grupele au fost alcătuite în mod intenționat din oameni diferiți, pentru ca participanții să experimenteze ce înseamnă să construiești ceva împreună cu persoane pe care le-ai cunoscut de doar câteva zile. Ne-am dorit, mai ales, să creăm o stare de entuziasm și un impuls de inițiativă cu care acești copii și tineri să plece acasă și să spună: «Am vrea să începem și noi ceva.» De altfel, în cadrul atelierelor, participanții au avut ocazia să își pună pe hârtie propriile idei de proiecte pe care și-ar dori să le inițieze în comunitățile lor. Astfel, experiența nu se încheie odată cu finalul atelierului. Fiecare participant pleacă nu doar cu o serie de concluzii despre managementul de proiect, ci și cu mai multă încredere că poate transforma o idee într-o inițiativă concretă. Poate că primul pas este doar un gând așternut pe hârtie, însă orice proiect important începe, de cele mai multe ori, cu curajul de a spune: «Hai să începem!»”.

Programul zilei a fost completat de vizitarea unor importante obiective turistice, culturale și spirituale din Cetatea Bucureștilor, oferindu-le tinerilor participanți ocazia de a descoperi frumusețea, istoria și bogatul patrimoniu al Capitalei.

Seara, tinerii se vor reuni la Catedrala Națională, unde vor avea loc conferința duhovnicească „Tinerii și Biserica în diaspora ortodoxă. Experiență pastorală în Europa de Nord”, susținută de Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul ortodox român al Europei de Nord, precum și prezentarea proiectului Centrului de activități cu tineretul „Sfântul Ilie Tesviteanul”.

Programul va continua cu pelerinajul „Procesiunea luminilor”, care se va desfășura de la Catedrala Națională la Catedrala Patriarhală istorică, pe traseul: strada Izvor - Calea 13 Septembrie - Bulevardul Libertății - Piața Constituției - Bulevardul Unirii - Piața Unirii (latura de vest) - Crucea Brâncovenească - Colina Bucuriei - Catedrala Patriarhală, unde va fi săvârșită Rugăciunea de seară.