Biblia - verset cu verset: Avraam porneşte în pustie spre ţinuturile Neghebului

Facerea 12, 12: „De aceea, când te vor vedea Egiptenii, vor zice: «Aceasta-i femeia lui! Şi mă vor ucide pe mine, iar pe tine te vor lăsa cu viaţă».“

Aceasta era temerea lui Avraam la intrarea în ţara străină a Egiptului: că va fi ucis, iar soţia lui, Sarai, răpită de localnici. Temerea sa era fondată cu atât mai mult cu cât el trecuse de curând prin ţara Canaanului, unde comportamentul deviant al celor din Sodoma îi oferise suficiente motive de nelinişte. Din discuţia pe care Avraam o poartă cu Sarai rezulta o încredere deosebită pe care soţul o are faţă de soţia sa, chiar dacă îi cerea un lucru neobişnuit, fapt remarcat de Sfântul Ioan Gură de Aur, care exclamă: „Uită-te câtă încredere are în purtarea femeii lui! Nu s-a temut că are s-o facă să se îngâmfe cu laudele ce i le aducea, ci o sfătuieşte, zicând aşa: «Ca nu cumva pe mine să mă omoare, iar pe tine să te cruţe, să le spui: „Sunt sora lui“, ca să-mi fie mie bine şi să trăiască sufletul meu pentru tine». Pentru că nu-i poruncea un lucru obişnuit, de aceea a vrut s-o înduplece spre milă şi s-o convingă să facă cu dragă inimă ceea ce pusese la cale“. Rezultă în toate aceste atitudini ale celor doi o serie de sentimente pe care le nutresc în momente de nesiguranţă, în calitate de străini într-o ţară în care nu mai călcaseră până atunci. Din punct de vedere omenesc, temerile au fost întemeiate, însă, după cum vom vedea în versetele următoare, Dumnezeu nu-i va neglija şi-i va ocroti în faţa adversităţii egiptenilor.