Biblia - verset cu verset: De ce nu erau împlinite bogăţiile lui Avraam?

Facerea 13, 2: „Avram însă era foarte bogat în vite, în argint şi în aur.“

Bogăţia lui Avraam era o consecinţă a trecerii lui prin Egipt. „Cu mare slavă şi cu multă bogăţie se întoarce din Egipt dreptul Avraam; prin cele întâmplate ajunge dascăl nu numai egiptenilor, ci şi tuturor celor din drumul său şi celor ce locuiau în Palestina“, spune Sfântul Ioan Gură de Aur, punând alături de bogăţiile materiale şi cele spirituale. De aceea, mulţi au văzut în argint şi aur nişte virtuţi care semnifică înţelepciunea divină, respectiv dragostea divină, în cazul aurului. Bogăţiile sale însă nu erau împlinite, de vreme ce Avraam nu se putea bucura încă de moştenitori. „Ce se va întâmpla mai departe, ce se va alege din descendenţa celui ales? Familia, copiii, adică marele sprijin al unui pribeag, în general, reprezintă pentru Avraam un motiv de nelinişte: soţia lui este stearpă. Individul Avraam este Avraam fiul... Avraam soţul... Avraam unchiul... Dar nu şi Avraam tatăl. Or, figura lui Avraam va fi întotdeauna, prin excelenţă, cea a părintelui“, aflăm în lucrarea-enciclopedie a teologului Paul Beauchamp, „Cincizeci de portrete biblice“. Poate că din acest motiv pare firească precizarea bogăţiei lui Avraam din finalul fragmentului biblic. Trebuie menţionat că este pentru prima dată când aurul sau argintul sunt privite în Sfânta Scriptură ca metale preţioase, aducătoare de bogăţie pentru cel ce le deţine, după ce, în capitolul al doilea al cărţii Facerii, am aflat că grădina Edenului era împodobită cu aur, darul terestru cel mai de preţ.