Biblia - verset cu verset: Jertfa, centrul întregii vieţi religioase

Facerea 12, 7: „Acolo S-a arătat Domnul lui Avram şi i-a zis: «Ţara aceasta o voi da urmaşilor tăi». Şi a zidit Avram acolo un jertfelnic Domnului, Celui ce Se arătase.“

Patriarhul Avraam continuă tradiţia începută de primii fii ai omenirii, Cain şi Abel, aducând jertfă de mulţumire lui Dumnezeu. Cunoştinţa de Dumnezeu din conştiinţa lui l-a determinat să răspundă astfel bunătăţii divine, care i-a dăruit ţinutul Canaanului - căci despre el este vorba în expresia „ţara aceasta“ - urmaşilor lui. Trebuie notat faptul că actul săvârşit de Avraam şi amintit de versetul de mai sus, jertfa, ca element constitutiv al religiei, este o experienţă profundă şi universală a omului credincios. Istoria religiilor ne dovedeşte într-adevăr că, ulterior, la toate popoarele, jertfa constituie centrul întregii vieţi religioase. Sentimentele religioase se exteriorizează prin sacrificii. Prin urmare, ideea de sacrificiu îşi are temeiul în sentimentul religios şi s-a născut dintr-o necesitate internă de adorare, de cerere, de mulţumire şi mai ales de expiere a păcatelor.