Biblia - verset cu verset: „N-am văzut eu, oare, în faţă pe Cel ce m-a văzut?“

Facerea 16, 11: „Iată, tu ai rămas grea - îi zise îngerul Domnului - şi vei naşte un fiu şi-i vei pune numele Ismael, pentru că a auzit Domnul suferinţa ta.“

Arătându-i lui Agar că-i cunoaşte situaţia şi mărturisind despre ea şi viitorul fiului ei, îngerul Domnului îşi dezvăluie identitatea, ceea ce o va determina pe slujnică să remarce mai târziu: „N-am văzut eu, oare, în faţă pe Cel ce m-a văzut?“, numind ea apoi pe Domnul, „Cel ce-i grăise, cu numele acesta: Ata-El-Roi (care se tâlcuieşte: Tu eşti Dumnezeu atotvăzător)“. Privind versetul de mai sus, observăm un act de milostivire a Domnului venit pe fondul împrejurărilor grele în care să găsea Agar. Dumnezeu, pentru că a auzit suferinţa ei, nu o părăseşte, nu o mustră, ci îi alină slujnicei durerea sufletească. Îi vorbeşte despre fiul ei, încă nenăscut, făgăduindu-i sprijin prin dezvăluirea viitorului său şi a urmaşilor lui. Însăşi numele fiului ei reflectă pronia divină. Numele Ismael înseamnă Dumnezeu aude, conform unei note a Bibliei sau Sfintei Scripturi, Ediţie jubiliară a Sfântului Sinod, versiune diortosită după Septuaginta, în timp ce numele Agarei e legat de acela al Agariţilor (Agarienilor), arabi nomazi din sudul pustiu al Palestinei, teritoriu sub dominaţie egipteană.