Biblia - verset cu verset: Priceperea liderilor şi ajutorul divin, reţeta victoriile miraculoase

Facerea 14, 15: „Şi năvălind asupra lor noaptea, el şi oamenii săi i-au bătut şi i-au alungat până la Hoba, care este în stânga Damascului.“

Iată că Avraam şi „oastea“ lui de slujitori pun pe fugă armata celor patru puteri aflate într-o campanie de expansiune. Atacând noaptea, ei au creat probleme înrobitorilor, care n-au putut estima astfel puterea adversarului şi crezând că au în faţă o adevărată armată, se retrag spre Hoba. O variantă care ar justifica victoria oamenilor lui Avraam pare a fi şi faptul că, între timp, această „oaste“ a dobândit ajutor de la popoarele învinse iniţial, care s-au regrupat în jurul patriarhului. Iniţiativa acestuia a căpătat astfel efectul bulgărelui de zăpadă care, prăvălindu-se spre rivali, a adunat mulţime de oameni dornică de a-i înfrunta pe înrobitori. Nu este menţionat nicăieri că ei au utilizat arme, însă, chiar şi aşa, există o mirare a victoriei. Istoria biblică - şi nu numai - raportează multe exemple de armate mari învinse de puteri mai mici. Răspunsul în aceste situaţii este regăsit de fiecare dată în priceperea liderilor şi în ajutorul divin. Întocmai de aceea, în acest caz, Dumnezeul patriarhului Avraam va fi recunoscut după această victorie de celelalte popoare aflate în rătăcire spirituală. Patriarhul se dovedeşte astfel a fi un dublu izbăvitor: el scapă aceste popoare din jurul Mării Moarte aflate în robie prin victoria repurtată, dar iniţiază astfel şi o salvare spirituală prin mărturisirea Dumnezeului cu ajutorul căruia a obţinut această victorie. „Mâna cea de sus era alăturea de ei şi lupta împreună cu ei! De aceea, Avraam n-a avut nevoie nici de arme, nici de instrumente de război; a fost de ajuns numai să se arate cu slugile sale ca pe unii să-i bată, iar pe alţii să-i pună pe fugă; şi una şi alta a făcut-o cu multă uşurinţă, fără să fie stânjenit de cineva“, scrie Sfântul Ioan Gură de Aur. Precizarea localităţii până unde Avraam şi oamenii lui i-au alungat pe atacatori consfinţeşte o victorie clară şi definitivă. Localitatea Hoba nu a fost clar identificată, însă Damascul este aşezat la aproximativ 64 de kilometri nord-est de Dan (locul unde au atacat - versetul 14), ceea ce înseamnă că au urmărit inamicul fugar o distanţă considerabil de mare, suficientă pentru a nu le oferi posibilitatea regrupării.